Transalpina: unul dintre cele mai vechi drumuri din Europa, construit de legiunile romane

Amețiți de faima Tranfăgărășanului, am dat uitării unul dintre cele mai vechi drumuri din Europa, construit, pare-se, în vremea războaielor daco-romane, în masivul Parâng din Carpații Meridionali.

Înainte de apariția Tranfăgărășanului, un alt drum național oferea turiștilor peisaje spectaculoase, prin văile Munților Parâng. Cunoscută, în vremurile generațiilor trecute, drept ”Poteca Dracului”, Transalpina este o șosea din Munții Parâng, care urcă până la altitudinea de 2.145 de metri, cu Pasul Urdele.

Cu aproximativ 148 kilometri lungime, Transalpina este primul drum din țară din punct de vedere al altitudinii și face legătura între Oltenia (Novaci) și Ardeal (Sebeș). Pe lângă splendorile pe care le adună împrejurul său, Transalpina poartă și o istorie cel puțin la fel de frumoasă.

Construită, inițial, de legiunile romane

În documentele vechi, un geograf anonim din Ravena a menționat de drumul pe care istoricii l-au denumit ”coridorul IV strategic roman”, care era împărțit în două segmente. Un segment urmărea cursul Oltului, până la vărsarea în Dunăre, iar celălalt segment ocolea prin vest grupa Retezat-Godeanu şi prin nord masivul Parâng. Pe baza acestor date, unele surse susțin că drumul a fost construit de legiunile romane între anii 101 și 104, pentru a cuceri Sarmisegetusa.

Drum de interes pentru austrieci

”Poteca Dracului” a fost o potecă de munte folosită de ciobanii din apropierea Sibiului, pentru a traversa munții cu turmele de oi în Țara Românească, iar autoritățile austriece au propus, în 1731, construirea unui drum transcarpatic pe traseul vechiului drum de transhumanță ce lega Transilvania de Oltenia, după cum menționa istoricul Constantin C. Giurescu în ”Istoria Olteniei supt austriaci (1718-1739)”.

Potrivit Prof. Drd. Valentin Dumitru Pătrașcu, în secolul XIX, drumul a fost amenajat după planurile inginerului Aurel Diaconovici, șeful Serviciul Tehnic din județul Gorj. Lucrările au ținut cont de importanța economică pe care o avea drumul pentru Novaci.

Transformat în ”Drumul Regal”

În perioada Primului Război Mondial, drumul din Parâng a fost refăcut, dar autorii lucrărilor rămân, și la această oră, disputați.

Pe de o parte, se pare că șoseaua a fost pietruită de germani, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită. Această premisă este strâns legată de cea potrivit căreia drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de germani, care aveau nevoie de această cale de acces.

Pe de altă parte, se spune că Regele Ferdinand descoperise, încă din 1914, potenţialul strategic al masivului și ar fi dispus construirea unui drum în stâncă, între Valea Măceşului de Sebeş şi Rânca, traseu pe care se alimenta frontul de vest în timpul războiului.

Ultima ipoteză este susținută de ideea că, între 1934 și 1939, drumul a fost pietruit la cererea regelui Carol al II-lea, care ar fi vrut un drum strategic pe care să poată transporta artileria, între Valahia și Transilvania. Banii pentru construcții au fost luați de la fondurile publice, prin intermediul Băncii Populare ”Gilortul” din Novaci, după cum amintește Pătrașcu. La inaugurarea drumului au participat regele Carol al II-lea, viitorul rege Mihai I și prim-ministrul Gheorghe Tătărescu, care au parcurs întregul drum la bordul unei mașini de teren. După acest eveniment, șoseaua a fost botezată drept ”Drumul Regal” sau ”Drumul Regelui”.

Cu scandal pe tema mediului

De la inaugurarea din 1939 și până la Revoluția Postdecembristă, drumul a fost foarte puțin întreținut. După 1989, Transalpina a fost lăsată în paragină, până când, în 2008, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor la acel moment, și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) au decis să scoată la licitație reabilitarea DN 67C. Lucrările au început în 2009, dar au încetat în 2013, când firmei Romstrade, antreprenorul contractat de CNADNR, a intrat în insolvență.

În plus, lucrările la șoseaua Transalpina s-au derulat în lipsa unui acord de mediu din partea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), astfel că, în 2011, CNADNR s-a confruntat cu un mare scandal, întrucât șoseaua traversează cinci arii protejate, iar studiul trebuia efectuat înainte de orice fel de lucrări.

Citește și: FOTO. Cum arătau pliantele turistice montane în perioada comunistă