Impunătoarele creste ale masivului Făgăraș reprezintă, în memoria colectivă, cel mai înalt punct din România, cu Vârful Moldoveanu, dar și locul unde s-a petrecut cea mai mare tragedie montană din istoria recentă a țării noastre, de la care sâmbătă se împlinesc 44 de ani.

Primăvara anul 1977 a rămas în amintirea românilor ca unul dintre cele mai dureroase anotimpuri. Pe 4 martie, la ora 21, România a fost zguduită de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter. O lună mai târziu, pe 17 aprilie, natura a mai luat 23 de vieți, într-o avalanșă care a durat câteva secunde.

20 de liceeni de la Școala Germană nr. 1, astăzi liceul Brukenthal, se aflau într-o tabără de schi la Bâlea-Lac, sub coordonarea profesorilor Richard Schuller, Anneliese Frisch și Sigrid Avram, ultima fiind însărcinată în patru luni și jumătate. În dimineața de 17 aprilie, după două zile de izolare în cabană, din cauza ninsorilor abundente, elevii au pornit spre Șaua Caprei, locul ideal pentru schiat, deși profesorul Schuller fusese sfătuit să nu scoată copiii la lecție, vremea fiind înșelătoare. Alături de grup a mers și inginerul Alexandru Samoil din Brașov, după cum a povestit Liviu Miu, la acel moment, șef-adjunct al Serviciului de Salvamont Sibiu.

Pe drum, unul dintre elevi s-a întors la cabană, pentru a-și lua ochelarii de schi pe care-i uitase. Ceilalți, ajunși la baza pârtiei, au început să urce, cu intenţia de a o bătători. Zăpada a fost, însă, instabilă. Avalanşa a fost atât de puternică, încât unda de şoc a trecut peste lac şi a spart geamurile cabanei Paltinul, rezervată familiei Ceaușescu și aflată la aproximativ o jumătate de kilometru distanţă. Când s-a întors la grup, elevul a găsit totul pustiit. Nici urmă de colegii sau profesorii lui. 23 de suflete care își găsiseră sfârșitul sub plăcile de zăpadă. S-a întors la cabană și a povestit cele petrecute.

”A fost o tragedie greu de imaginat. A anunțat cabanierul și așa am aflat de nenorocire. Era în jurul orei 10:00 când s-a produs avalanșa prin alunecare. Este una dintre cele mai perfide avalanșe. Nu face zgomot. Stratul de zăpadă alunecă în falii mari”, a spus Liviu Miu, potrivit ziarului Jurnalul.

Cum s-a desfășurat operațiunea de salvare

Tragedia s-a petrecut în jurul orei 10. Cabanierul a anunțat salvatorii montani, care au ajuns atât de târziu la Bâlea Lac, încât căutările au fost amânate pentru a doua zi. Motivul? Iniţial, salvamontiştii au încercat să ajungă la locul tragediei cu elicopterul, însă vremea rea i-a obligat să se întoarcă. Apoi au încercat să deszăpezească drumul și să urce cu mașini de armată. Ulterior, de la Bâlea Cascadă, au urcat cu telecabina până la Bâlea-Lac. Părinţii copiilor, strânşi jos la Cascadă, n-au fost lăsaţi să urce și atunci, un alt buton de panică a fost apăsat. A fost nevoie de intervenția Miliției pentru a calma spiritele celor suferinzi.

Operațiunile de căutare și recuperare a celor 23 de corpuri neînsuflețite au fost coordonate de Liviu Miu și au început pe 18 aprilie 1977, la ora 7 de dimineață. Cadavrele au fost găsite, după îndepărtarea zăpezii, în copci de apă, în lacul Bâlea. După 9 ore, cei 23 au fost coborâți cu telecabina până la Bâlea Cascadă. Familiile liceenilor decedați au privit neputincioase cum trupurile copiilor erau mutate din telecabină în salvări sau maşini de armată, care plecau apoi spre morga din Sibiu.

Presa locală a ignorat evenimentul cu mare grație, probabil, sub presiunea Partidului. În marțea de după avalanșă, tot ce amintea de tragedie erau anunțurile de la rubrica decese, care fuseseră date de familiile celor decedați. La cinci zile de la eveniment, ziarul local ”Tribuna” a publicat, la rubrica ”Informații” o fotografie cu avalanșa de la Bâlea-Lac, fără a vorbi de cei 23 de morți.

Ce a mai rămas de atunci? Fotografii, lacrimi amare și o placă comemorativă la etajul al doilea al liceul Brukenthal.

Mai jos aveți o galerie foto din timpul operațiunii de recuperare a celor 23 de trupuri neînsuflețite:

Foto: www.adevarul.ro
5 articol(e) « de 5 »

 Citește și: COD PORTOCALIU de AVALANȘĂ în munții Bucegi și Făgăraș

 Citește și: FOTO. Topul celor mai mari tragedii din istoria alpinismului

 Citește și: 39 de alpiniști și ghizi, morți în Himalaya din cauza viscolului. O rută a fost închisă

Comments

comments

2 Responses

  1. Valul de zăpadă ucigaş. Se împlinesc 40 de ani de la cea mai mare tragedie montană din România | Radio România Reșița

    […] Operaţiunile de căutare şi recuperare a celor 23 de corpuri neînsufleţite au fost coordonate de Liviu Miu şi au început pe 18 aprilie 1977, la ora 7 de dimineaţă. Cadavrele au fost găsite, după îndepărtarea zăpezii, în copci de apă, în lacul Bâlea. După 9 ore, cei 23 au fost coborâţi cu telecabină până la Bâlea Cascadă. Familiile liceenilor decedaţi au privit neputincioşe cum trupurile copiilor erau mutate din telecabină în salvări sau maşini de armată, care plecau apoi spre morga din Sibiu, scrie adevarul.ro. […]

    Răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*