Suntem siguri că toată lumea a auzit de speologul și biologul Emil Racoviță, care a fost recunoscut la nivel mondial drept cel mai important explorator al lumii antarctice la sfârșitul secolului XIX. Însă, despre dorința lui Racoviță de a se înființa o instituție de stat a turismului, materializată în 1926 prin fondarea Oficiului Național de Turism (ONT), nu s-au scris prea multe.

ONT în memoria colectivă

Oficial, se consideră că existența ONT datează abia din perioada domniei lui Carol al II-lea, mai exact din 4 ianuarie 1936, când instituţia Ministerului Administraţiei şi Internelor a fost reorganizată prin ”Legea de organizare a Ministerului Internelor“, potrivit Fondului Asociații Turistice al Arhivelor Naționale ale României. Din 1936, ONT a patronat o parte din asociațiile turistice existente la acea vreme.

ONT a rămas în memoria munțomanilor ca organismul de sorginte comunistă care a confiscat cabanele asociațiilor turistice și care a scos bani frumoși de pe urma turiștilor, în numele propagandei. Bineînțeles, nu Racoviță a fost responsabil de acestea, întrucât la momentul dizolvării asociațiilor turistice și preluarea cabanelor în patromoniul ONT, adică la 11 iunie 1948, speologul era decedat de aproape un an.

Denumirea acestei societăţi s-a consacrat în timpul regimului communist, care a reînfiinţat ONT Carpaţi (Oficiul National de Turism) în noiembrie 1964, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 908. Potrivit acestei hotărâri, ONT Carpaţi era ”organizaţie economicã de interes general“ aflată ”sub îndrumarea şi controlul Ministerului Comerţului Exterior“.

Propaganda pliantelor turistice

La nivelul turismului extern, ONT Carpați era o instituție cu care străinii nu voiau să aibă contact, pentru că românii nu respectau ofertele pe care le prezentau. Nu puțini au fost turiștii occidentali care își rezervaseră camere la cele mai luxoase hoteluri, dar, la venirea în țară, erau cazați în cu totul alte condiții, iar personalul nu făcea o impresie mai bună.

La nivel intern, însă, circulau pliante turistice dintre cele mai diverse, redactate în română, engleză, franceză, germană și rusă. Cele care prezentau stațiunile montane cuprindeau atât informații despre unitățile de cazare, considerate ”moderne, confortabile și care răspund celor mai exigente gusturi”, precum și obiective turistice, trasee pentru drumeții și pârtiile pe care se poate schia.

Mai jos aveți o selecție a pliantelor turistice montane din perioada 1968-1974:

Foto: Colecție privată, Mihai Popescu
27 articol(e) « 1 de 27 »

 

   Citește și: VIDEO. Releul de pe Coștila: De la incendiu și procese, la stație de transmisie a Radio Trinitas

 

   Citește și: Scriitoarea Bucura Dumbravă și vârful Bucura. Povești ezoterice în Bucegi

 

   Citește și: Care erau “cele mai frumoase drumuri din țară” la începutul secolului XX

 

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*