Pe 14 septembrie sărbătorim, în România, Ziua Muntelui. Cel puțin așa stabilește o Hotărâre de Guvern din 2002. Astăzi însă, autoritățile au uitat complet de ziua pe care au ales-o, în urmă cu 16 ani, pentru a atrage atenția asupra problemelor și potențialului pe care îl prezintă zonele montane.

Stabilită prin lege, conform art. 8, alin. (2) din Hotărârea nr. 715/2002, Ziua Muntelui marchează data tradițională a încheierii pășunatului anual în Carpații României. La momentul stabilirii acestei sărbători (Anul Internaţional al Muntelui – 2002), Ziua Muntelui era menită să constituie un moment al dialogului constructiv despre problemele grave ale zonelor montane (sărăcie, izolare), dar şi despre avantajele lor (oportunităţile turistice, mediul sănătos). Mai mult, prin lege, această zi urma să fie sărbătorită „în fiecare an prin manifestări speciale – conferinţe, seminarii, expoziţii, schimburi de experienţă, loturi demonstrative, mese rotunde -, organizate de consiliile locale împreună cu şcolile, instituţiile agricole şi silvice, alţi parteneri, din localităţile montane, cu invitarea agricultorilor şi a altor membri ai comunităţii locale”.

Anii au trecut și, în loc să realizeze proiecte și să adopte legi care să ajute la protejarea mediului înconjurător și la valorificarea zonelor montane, autoritățile nu au făcut decât să constate că situația se înrăutățește.

8,8 milioane de metri cubi de lemn dispar anual din pădurile României în urma tăierilor ilegale. Printre acestea, și păduri virgine. Cu toate că ne mândrim cu cea mai întinsă suprafață de păduri virgine din eco-regiunea carpatică (250.000 de hectare dintr-un total de 322.000), doar 18% din aceasta are un oarecare statut de protecție, prin faptul ca sunt incluse în arii protejate, conform WWF. Restul de suprafață nu are nicio formă de protecție și se află în pericolul de a fi distrusă, în mod legal. Pădurile din România reprezintă doar unul dintre motivele pentru care autoritățile românești ar trebui să adopte, de urgență, legi concrete, cu pedepse dure, pentru cei care își bat joc de „aurul verde” al țării.

Pădurile virgine nu sunt singurul lucru cu care ne putem mândri în Europa și pe care ar trebui să-l avem în vedere atunci când se aprobă sau se resping legi cu privire la zonele montane.

Iată alte motive pe care autoritățile ar trebui să le ia în considerare:

1. Munții Carpați reprezintă al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa, după Munții Scandinaviei, având o lungime de aproximativ 1.500 km. Dintre aceștia, aproximativ 800 de km se desfășoară în România. Totodată, la noi în țară se află și cel mai lung lanț de munți vulcanici din Europa: Oaș – Gutâi – Țibleș – Călimani – Gurghiu – Harghita.

2. În Carpații românești există peste 12.000 de peşteri, iar 76 dintre ele au o lungime de peste doi km. În Peștera Coliboaia, Munții Bihor, se găsesc cele mai vechi picturi rupestre din Europa Centrală și de Est. Numite și picturi negre, acestea reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, o felină, un urs și doi rinoceri. Picturile din Peștera Coliboaia au fost descoperite la începutul anului 2010 și au o vechime de 32.000 de ani. Totodată, în Carpații românești se află și al doilea cel mai mare ghețar subteran din Europa – Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește un bloc de gheață cu un volum de 80.000 de metri pătrați și care dăinuie în peșteră de peste 4.000 de ani.

3. De asemenea, în munții României se găsesc aproximativ 60% dintre urșii bruni din Europa. Potrivit unui raport al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din anul 2014, în pădurile de la noi din țară trăiesc aproximativ 6.000 de urși. Cea mai mare populație de urși bruni se află în Covasna, Harghita și Brașov.

4. În munții Orăștiei se găsește Sarmizegetusa Regia, cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. Cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei (Sarmizegetusa Regia, Luncani – Piatra Roșie, Costești – Blidaru, Costești – Cetățuie, Căpâlna și Bănița) erau parte a unui sistem defensiv, folosit de Decebal pentru apărare și protecție contra cuceririi romane. Situl arheologic din Munții Orăștiei este, în prezent, parte a patrimoniul cultural mondial UNESCO.

5. Și pentru că am ajuns la construcții, trebuie precizat și că pe 14 septembrie a avut loc și inaugurarea oficială a Crucii Caraiman, monument istoric care a fost construit între 1926 și 1928, pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial. Ridicată la altitudinea de 2.291 de metri, a fost desemnată cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, potrivit site-ului Guinness World Record. Mai multe despre Crucea Caraiman am scris AICI.

Citește și: Istoria întortocheată a Cabanei Mălăiești, primul adăpost din Munții Bucegi

Citește și: Alpinismul în România, de la prima ascensiune până la căderea comunismului

Citește și: Istoria marcajelor montane. Marcarea traseelor, afectată de ”spiritul socialist”

 

 

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*