Turist rătăcit, ofer ajutor salvatorilor montani să mă găsească repede

Există o vorbă care spune că și la casele mari se întâmplă lucruri neprevăzute, care pot scăpa de sub control, în ciuda tuturor pregătirilor noastre. Așa că se poate ca într-o aventură de bătătorit potecile, când suntem neatenți, să rătăcim drumul care ne purta pe versanții carpatini. Din fericire pentru noi și pentru salvatorii montani, toată lumea are telefon mobil și, cu puțin noroc, semnal.

Pentru localizarea persoanelor rătăcite, salvatorii montani au ”două sisteme”. În ”sistemul direct”, informațiile necesare pentru localizarea turistului se iau direct de la persoana care s-a rătăcit pe munte. În ”sistemul indirect”, informațiile se iau de la o cunoștință care raportează, spre exemplu, că drumețul nu a ajuns acasă și că a plecat în drumeție într-o anumită zonă. În funcție de informațiile obținute, salvatorii fac un plan de căutare.

Cum se face un plan de căutare

Fiecare detaliu, aparent nesemnificativ, poate ajuta salvatorii montani să găsească mai repede un turist rătăcit.

Informațiile utile într-o acțiune de salvare cuprind, în general, date despre traseul urmat: de unde a plecat drumețul și unde voia să ajungă. Dacă salvatorii pot lua legătura cu cel rătăcit, acesta va fi întrebat ce vede la sud și la nord, dar și care e ultimul indicator pe care l-a întâlnit. În lipsa unui contact cu turistul, însă, salvatorii montani au de realizat o muncă minuțioasă înainte de a pleca la drum.

”Trebuie să aflăm măcar pe ce traseu a urcat turistul, pentru a putea lua legătura cu toți cabanierii de pe acel traseu, să vedem dacă turistul a trecut pe acolo”, a declarat, pentru eMunte,ro, președintele Asociației Naționale a Salvatorilor Montani (A.N.S.M.R.), Mircea Opriș.

Pe lângă aceste date, salvatorii montani încearcă să afle și ce pregătire fizică are turistul rătăcit, ce echipament are, dacă e rănit sau are vreo afecțiune care ar putea îngreuna acțiunea.

Aplicația care te localizează prin GPS

Dacă ești iubitor de munte prevăzător, atunci sigur ai aplicația ”Salvamont”, aceasta fiind cea mai bună aplicație dezvoltată până în prezent în România și extrem de utilă în acțiunile de salvare. De ce? Pentru că poți transmite mesajul S.O.S. direct la Dispeceratul Național Salvamont, fără alte piedici birocratice.

”Aplicația «Salvamont» are două opțiuni: să faci un traseu de trekking sau să suni, în situații de urgent, la Dispeceratul Național Salvamont. Pentru fiecare persoană care deschide aplicația, nouă ni se afișează numele și prenumele, numărul de telefon, adresa de e-mail, coordonatele GPS, dar și nivelul bateriei mobilului. Bateria e foarte importantă, pentru că te avertizează cât timp ai să afli informațiile necesare, înainte să pierzi contactul cu cel rătăcit. Mai putem afla localizarea și prin rețeaua de date, care e destul de precisă, erorile sunt de maximum 30-40 de metri. Din fericire, sunt deja destui utilizatori ai aplicației, dar, din păcate, cazurile pentru care noi suntem nevoiți să intervenim nu au auzit de aplicație, nu o folosesc, și atunci trebuie să parcurgem etapele de care vorbea domnul Opriș”, a spus coordonatorul Dispeceratului, Ciprian Cândea.

”Salvamont” este aplicația oficială a A.N.S.M.R. poate fi descărcată gratuit și oferă utilizatorilor o gamă variată de funcții: avertismente montane, starea vremii, trasee montane, contactele și locațiile cabanelor din întreaga țară, precum și a pârtiilor. De asemenea, utilizatorii au posibilitatea de a-și planifica excursiile cu ajutorul Dispeceratului Salvamont și de a-i anunța, în timp real, că sunt în pericol. AICI găsești părerile celor care au deja această aplicație dezvoltată de Vodafone.

Salvamont vs. Jandarmeria Montană

A fi salvator montan nu e un lucru simplu. Am scris AICI despre munca depusă de iubitorii de înălțimi pentru a obține atestatul de salvator montan. Uneori, acțiunile lor sunt îngreunate de Jandarmeria Montană, care, potrivit lui Mircea Opriș, ”nu are dreptul să facă salvare montană, deoarece nivelul de pregătire a jandarmilor nu le permite”.

”Foarte puține zone din țară colaborează cu ei și salvamontiștii de acolo au noroc ca băieții de la Jandarmeria Montană fie să fi plecat din rândul salvatorilor montani, pentru că salariile sunt mai mari, fie să fie oameni din zonă care au mers mult pe munte și cunosc foarte bine traseele. În zona noastră (Bucegi – n.r.), însă, nu cunosc traseele. Mergeți și întrebați un jandarm montan despre un traseu, orice doriți dumeavoastră, spuneți că vreți să ajungeți, de exemplu, la Mecetul Turcesc. Mă îndoiesc că vor ști să vă îndrume…”, a explicat Mircea Opriș.

”Neavând nivelul respectiv de pregătire, nu poți să iei jandarmii montani la o acțiune să te ajute, nu ai cum. Îi pierzi pe drum sau, la locul accidentului, nu știu ce să facă. Pentru noi, nu asta ar fi problema, dar când ajungem cu accidentatul jos, ei ies pe sticlă și spun că au făcut salvare montană”, a adăugat Cândea.

   Citește și: Președintele ANSMR, Mircea Opriș: ”Turistul român nu are cultura muntelui”

   Citește și: Ce pățesc turiștii care intră, în România, pe un traseu montan închis

   Citește și: INTERVIU cu președintele ANSMR, Mircea Opriș. Cum poți deveni salvator montan

Comments

comments