Cum îți găsești ritmul de mers pe munte? Un montaniard cu experiență știe care sunt capacitățile sale fizice atunci cand alege un traseu și își găsește cu ușurință un ritm de mers care îl avantajează. Alți iubitori de munte, însă, cu mai puțină experiență, au dificutăți își a-și găsi acest ritm, obosesc mai repede, iar pauzele îi descumpănesc.

Așa cum un maratonist nu spintează pentru câteva sute de metri, apoi merge gâfâind un kilometru, apoi mai spintează puțin și tot așa, nici drumeții n-ar trebui să se deplaseze cu o viteză haotică. Spre binele și spre confortul lor.

Haideți să vedem ce-ar putea face.

Hikingul ritmic

Cea mai bună cale de a parcurge o distanță mare cu oboseală minimă este să-ți găsești ritmul. Aceasta este, de fapt, cadența pe care o poți menține pentru un timp îndelungat, fără să simți nevoia unei pauze. Beneficiile sunt evidente:

  • te bucuri mai mult de drumeție, deoarece nu te epuizezi;
  • mușchii sunt utilizați în mod constant, însă fără săfie supuși la un stres mult prea mare;
  • scade nevoia de a lua o pauză neașteptată, care îți poate da planurile peste cap;
  • folosirea unor astfel de bețe telescopice devine foarte naturală, deoarece va contribui la găsirea și menținerea propriului tău ritm;
  • este mai ușor să mergi pe traseu alături de un grup de drumeți, dacă toți găsesc și păstrează un ritm comun;
  • șansele de a te accidenta sunt mult mai mici. Cânt te grăbești, riști să te accidentezi, deci mai bine mergi mai încet, cu mai puține pauze, decât repede, cu pauze dese și lungi;
  • nu te incingi prea tare din cauza efortului, deci nu vei simți prea mult nevoia de a da haine jos și de a le pune înapoi pe tine când faci o pauză. Prin urmare, și riscul de a te întoarce răcit de la munte se diminuează simțitor.

Citește și: Cum să ai cel mai ușor rucsac. Sfaturi care îți ușurează bagajul de drumeție

Bine-bine, dar cum îmi găsesc ritmul?

Ai putea avea nevoie de ceva timp pentru a-ți dezvolta un ritm propriu, iar acesta va fluctua, oricum, în funcție de experiența ta și de caracteristicile traseului. Important este să te poți deplasa timp de o jumătate de ora sau chiar o oră, fără să simți nevoia unei pauze, fără să gâfâi și fără să transpiri prea mult. Fii mereu atent la respirație. Dacă începi să gâfâi, mergi prea repede. Dacă respirația nu este măcar de-o idee mai alertă decât la plecare, te plimbi în parc, nu pe munte.

Apoi ține cont de următoarele sfaturi:

  • nu porni furibund la începutul zilei, doar pentru că poți. Vei plăti, în curând, „factura” acestei grabe nejustificate;
  • de multe ori, soldații, când mărșăluiesc în grup, păstrează o anumită cadență cu ajutorul unor cântece sau a pașilor liderului de companie. Stabilește-ți și tu o anumită cadență în minte și urmeaz-o, însă fii mereu conștient de modul în care respiri. Fără să-ți dai seama, ai putea grăbi pasul sau ai putea încetini mai mult decât e cazul;
  • încearcă să respiri în uncție de pașii pe care-i faci. Spre exemplu, inspiră „timp de doi pași” și expiră atunci când îi faci pe ceilalți doi. Și tot așa. Acest lucru te va ajuta să-i conferi întregului tău organism un ritm de urmat;
  • când mergi la deal, păstrează ritmul, dar micșorează pașii. Dacă nu e întunecă și dacă nu riști să rămâi noaptea prin pădure, deci dacă ai tot timpul la dispoziție, este mai important ritmul decât mărimea pașilor și distanța pe care o parcurgi astfel.

ATENȚIE, însă, la obstacole! Ritmul este important pentru tine, dar mai importantă este siguranța ta. Dacă pășești pe o potecă foarte îngustă, cu teren accidentat, este absurd să încerci să menții un ritm pe care-l apreciai când poteca era lină și spațioasă. Fii atent întotdeauna unde pășești.

Citește și: 

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*