Prima călătorie cu balonul peste Munții Carpați

Pe 16 iunie 1906, locotenentul Eugeniu Asachi şi aeronautul Niculescu-Ianca au reușit primul zbor cu balonul peste Munții Carpați. Balonul ”România” a făcut istorie pentru țara noastră, în acea perioadă.

La începutul anilor 1900, nu existau nici dronele și nici Google Maps. De Google Street View nici nu mai vorbim. Pe atunci, baloanele cu aer erau foarte populare, fiind considerate mijlocul ideal de a vedea, de sus, teritorii. De aceeași părere erau și Eugeniu Asachi şi principele George Valentin Bibescu, care și-au achiziționat, în 1905, un balon cu hidrogen fabricat în Franţa, pe care l-au denumit ”România”. Prin intermediul balonului ”România” au fost realizate mai multe premiere pentru țara noastră, între 1905 și 1907, precum: prima fotografie aeriană a Capitalei, primele zboruri în timpul nopții, dar și primul zbor deasupra Munților Carpați.

Asachi este cunoscut ca fiind primul ofițer român perfecționat în utilizarea aerostației în scopuri militare, iar Bibescu este primul român brevetat ca aviator. Deși cei doi cumpăraseră balonul, în primul zbor peste Munții Carpați, Asachi a mers alături de aeronautul Niculescu-Ianca.

Principele George Valentin Bibescu lângă balonul ”România. Foto: Historia

Contururi negre, proeminente, prăpăstioase

16 iunie 1906, vineri, ora 18:35. Locotenentul Asachi și aeronautul Niculescu-Ianca s-au urcat în nacelă, în curtea uzinei de gaz de la Filaret, și au pornit spre destinație. După ce au străbătut Bucureștiul, cei doi s-au confruntat cu o situație neplăcută. Deasupra comunei Mogoșoaia, balonul și-a modificat altitudinea, din cauza apusului soarelui, ceea ce a dus la schimbarea direcției. Cei doi se îndreptau din nou spre București. Locotenentul Asachi nu s-a pierdut cu firea și a redat balonului direcția corectă.

În timpul călătoriei, balonul a avansat cu o viteză de 45 de kilometri pe oră. Sub clar de lună, la ora 1:45, ”România” zbura deasupra munților dintre Comarnic și Sinaia. Potrivit declarațiilor celor doi aeronauți oferite jurnaliștilor de la ziarul Universul, priveliștea era uimitoare.

”Bucegii, cu proeminenţa ascuţită şi repede a Omului, munţii Buştenilor, Caraimanul şi celelalte vârfuri se desemnau în contururi negre, proeminente, prăpăstioase şi înfricoşătoare la lumina palidă a lunii. Ceva sălbatic şi majestuos! Ici deschizături haotice, prăpăstioase, iluminate pe de-a întregul de razele lunii, dincolo brazii seculari cu vârfurile lor înalte şi mândre, de 30-40 m, mai încolo câte un luminiş ca o pată albă în mijlocul negrului nesfârşit; iar la poalele munţilor, toată Valea Prahovei inundată de luminile electrice ale Comarnicului, Câmpinei, Sinaiei, Buştenilor, Azugii, etc. Grandioasă, într-adevăr, şi unică privelişte în toiul nopţii”, conform Historia.

Sâmbătă dimineața, balonul ”România” a pornit spre Capitală, ridicându-se la altitudinea de 2.000 de metri. Din păcate, pe la ora 12, un vânt de vest i-a surprins pe cei doi aeronauți, iar balonul a fost împins înspre Galați. Situația s-a redresat repede, iar la ora 4 după-amiaza se aflau la 10 kilometri față de Mizil. Curentul nu le-a permis să ajungă până în București, fiind împinși din nou spre munți, astfel că Asachi și Niculescu-Ianca au aterizat în comuna Potlogi, la 5 kilometri distanță de gara Titu.

Pe parcursul călătoriei de 32 de ore, balonul ”România” a reușit să ajungă la altitudinea de 3.100 de metri, deasupra Câmpinei. Pe timpul nopții, cei doi aeronauți s-au deplasat cu ajutorul corzii de direcție, pe un sfert atârnată.

Cu toate că nu a fost o călătorie ușoară, ci una plină de riscuri, locotenentul Asachi și Niculescu-Ianca au scris istorie pentru România.

Citește și: Barajul Vidraru: Satul dintre munți, dispărut sub ape

Citește și: VIDEO. 31 mai 1970: Cea mai mare avalanșă montană a tuturor timpurilor

Citește și: FOTO. Piscurile munților, admirate de Ceaușescu. Cum arătau, pe atunci, stațiunile montane

Comments

comments