ONG-urile se unesc împotriva tăierilor ilegale. Holzindustrie Schweighofer și crima organizată din jurul pădurilor românești

În ultimii 10 ani, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer ar fi reprezentat cel mai important factor declanșator pentru exploatarea ilegală a lemnului din țară. Potrivit raportului „Jefuirea ultimei păduri: Cea mai mare companie de procesare a lemnului din Austria, drepturi funciare și corupția din România”, al Environmental Investigation Agency (EIA), aproximativ 50% din lemnul tăiat în România a provenit, în ultimul deceniu, din surse ilegale. În acest sens, organizațiile Environmental Investigation Agency (EIA), Agent Green, WWF-România, Greenpeace România, Federația Nostra Silva și alpinistul Alex Găvan au cerut o reacție europeană pentru protejarea pădurilor României.

Proasta administrare a pădurilor de la noi din țară a făcut ca, în acest moment, să ne confruntăm cu o situație halucinantă: trei hectare de pădure se pierd sau se distrug în fiecare oră, astfel că, în perioada 2000-2011, peste 280.000 de hectare de păduri au dispărut pe de harta României, dintre care o jumătate se afla în parcurile naționale și în alte zone protejate. Una dintre cauzele principale al acestei situații care ne lasă fără „aurul verde” al țării este reprezentată, pe de o parte, de setea unor companii care vor să-și crească cifrele de afaceri prin metode nelegale, iar pe de altă parte, de slaba implicare a autorităților în stoparea tăierilor ilegale. Dacă nu vor fi luate măsuri urgente, România nu va pierde numai un fond forestier valoros, ci și o mare parte din pădurile virgine.

Pentru a stimula nu numai autoritățile naționale, ci și pe cele europene să adopte legi noi, EIA, Agent Green, WWF-România, Greenpeace România și Federația Nostra Silva au prezentat, într-o conferință de presă, situația dezastruoasă a pădurilor românești și metodele care care ar trebui adoptate pentru rezolvarea situației. La baza inițiativei lor comune, de a trage un semnal de alarmă cât se poate de puternic ca firmele din industria lemnului să intre în legalitate, stau mai multe studii de caz și investigații.

Raportul EIA „Jefuirea ultimei păduri”

Raportul EIA este rezultatul unei investigații asupra fenomenului tăierilor ilegale din România, derulată pe parcursul a doi ani, și arată că HS procesează în jur de 40% din producția totală anuală de lemn de esență moale a țării, inclusiv cantități semnificative de lemn tăiat ilegal. Propunerea lor este aceea ca nu numai lemnul ce a fost tăiat din motive „neclare” să fie considerat ilegal, ci și primirea unui astfel de lemn să fie declarată ilegală.

„Investigația făcută de EIA scoate la iveală numeroasele forme de activități ilegale care au loc peste tot în sectorul silvic din România. Printre cele mai comune încălcări ale regulamentului de recoltare a masei lemnoase se numără: depășirea limitelor permise de tăiere, tăieri la ras ilegale, precum și desele abuzuri făcute în cazul avizelor pentru tăieri accidentale, în baza cărora se pot tăia copacii afectați de dăunători sau cei Parcul Național Retezat distruși în urma furtunilor. Începând cu anii ‘90 retrocedările pădurilor care fuseseră confiscate de guvernul comunist în 1948 au fost și ele umbrite de multe nereguli”, se arată în raport.

“Estimăm că circa 50% din lemnul tăiat în România a provenit din surse ilegale în ultimul deceniu. În majoritatea cazurilor de tăieri ilegale investigate de EIA destinația lemnului ilegal a fost Schweighofer. Certificatele și declarațiile prezentate de companie sunt puternic contestate de constatările pe care le prezentăm în raportul nostru”, a declarat Alexander von Bismarck, Director Executiv al EIA.

„Schweighofer este cel mai mare cumpărător de lemn de esență moale din România și, după cum demonstrează acest raport, îi lipsesc măsuri eficiente de evitare a preluării lemnului tăiat ilegal.
O investigație făcută sub acoperire a arătat că unul dintre oficialii austrieci ai companiei Schweighofer, care a avut rolul cel mai important în deschiderea fabricilor din România, a acceptat în mod deschis să preia lemn tăiat ilegal, în plus fiind dispus să ofere bonusuri furnizorilor de lemn tăiat ilegal. În majoritatea cazurilor de tăieri ilegale descoperite de EIA pe teren, firmele de exploatare au vândut lemnul către fabricile Schweighofer”, se mai arată în raportul publicat de EIA.

Totodată, raportul identifică cei mai mari clienți europeni ai companiei Schweighofer din ultimul timp, printre care se numără unele dintre cele mai mari lanțuri de magazine de biocombustibil și de tip DIY (de exemplu, Hornbach, Bricostore). Cu privire la clienții HS, EIA consideră că aceștia trebuie să înfrunte faptul că achizițiile lor includ lemn tăiat ilegal și contribuie la distrugerea ultimelor păduri seculare ale Europei, fapt pentru care le sugerează să nu mai cumpere materiale lemnoase de la ei. Mai mult, clienții finali ai acestor magazine ar trebui să înceteze achiziționarea de produse a căror origine este incertă.

Pe de altă parte, Schweighofer a amenințat că dă în judecată Guvernul României dacă nu slăbește implementarea proceselor de reformă la nivel de politică forestieră națională care ar putea pune în pericol modelul lor lacom de afaceri.

„În cele mai multe dintre cazuri, grupări criminale organizate incluzând oficiali guvernamentali și politicieni au orchestrat aceste restituiri (de terenuri forestiere – n.r.) folosindu-se de documente false și de mită”, mai susține EIA. O variantă în limba română a raportului găsiți AICI.

Poziția Agent Green

În ultimii ani, Agent Green a desfășurat investigații și a expus mai multe cazuri de tăieri ilegale sau nesustenabile din parcuri naționale și arii protejate din România. Într-una dintre situații a fost filmat întreg parcursul unui transport de lemn din Parcul Național Retezat până la intrarea în fabrica HS din Sebeș, după încălcarea mai multor legi.

„Structuri de crimă organizată facilitează circuitul lemnului ilegal din România către piața europeană și cea mondială. Până acum, legislația Uniunii Europene nu a putut opri activitățile ilegale și de aceea achiziția masei lemnoase din multe zone ale României prezintă în continuare un nivel ridicat de risc. Este în pericol ultimul Peisaj Forestier Intact al Europei precum și două treimi din pădurile virgine ale sale, ce adăpostesc cele mai mari populații de urși, lupi și râși”, a declarat Gabriel Păun, Președintele Agent Green.

Mai mult, Gabriel Păun a adăugat că, în luna mai, a fost bătut pentru că a îndrăznit să pună câteva întrebări cu privire la defrișarea unei zone din Parcul Național Retezat, iar într-o altă zi, paznicii HS l-au atacat, „pentru că se dorește să se ascundă situația” lemnului ilegal.

Poziția WWF România

Pe 21 octombrie, WWF a depus, prin filiala din Austria, o plângere la autoritățile competente din țara-mamă a HS și așteaptă lămuriri în perioada următoare, cu privire la activitățile acesteia și la presupusa lor legalitate. Magor Csibi, Președintele WWF România, a susținut că, prin inițiativa lor, nu vor să desființeze firmele din industria lemnului, ci doar să le atragă atenția că trebuie să intre în legalitate.

„Toleranța față de fenomenul tăierilor ilegale trebuie să fie zero, iar pe piață trebuie recompensați acei actori care joacă în mod corect și pedepsiți cei care nu fac acest lucru. Avem ultimele păduri virgine din Europa și peisaje unice, pe care Europa nu le are. Putem să transformăm România într-o economie modernă, dar fără să distrugem natura. S-au făcut câțiva pași în ultimele luni, dar acum trebuie să fim atenți la cât de consecvenți vom fi pe drumul acesta. În România, modelul economic trebuie să fie unul care conectează economia cu oamenii. Noi spunem că natura poate să fie apărată doar dacă creăm o conexiune reală între natură și oameni”, a afirmat oficialul WWF-România.

Poziția GreenPeace

O hartă Greenpeace care arată modificările din structura pădurilor României ce acoperă perioada 2000-2011 arată că 280.000 de hectare de păduri au fost pierdute sau degradate, într-un ritm îngrijorător de 3 hectare pe oră. O actualizare din 2015 a hărții arată că pierderea pădurii continuă în același ritm în perioada 2012-2014. Motivele acestei evoluții dramatice sunt complexe. Una dintre cauzele principale este reprezentată de tăierile ilegale, iar datele obținute de la instituțiile statului cu privire la cazurile investigate de acestea arată că doar o parte din ilegalități sunt descoperite de autorități, într-un ritm aflat în creștere, de 62 de cazuri de ilegalități silvice pe zi. În timp ce datele Ministerului Mediului arată un volum de 8,8 milioane de metri cubi de lemn ilegal pe an, autoritățile de control descoperă doar jumătate de milion de metri cubi pe an.

„Fără îndoială, ne confruntăm cu o criză a pădurilor în România, scara și efectele degradării pădurilor fiind dramatice. Dacă pierdem pădurile în ritmul actual, munții României vor fi de nerecunoscut într-un timp foarte scurt”, a declarat Ionuț Apostol, Director de Campanii, Greenpeace România.

Poziția lui Alex Găvan

Alex Găvan, renumitul alpinist și activist pentru protecția mediului s-a alăturat ONG-urilor în apelul pentru protejarea pădurilor României. Alpinistul consideră că amploarea acestor tăieri ilegale este „dincolo de orice ne-am putea imagina” și că România are nevoie de o viziune sustenabilă pentru ca situații de genul HS să nu se mai întâmple.

“Societatea civilă are nevoie de un semnal concret și puternic din partea autorităților în legătură cu compania Schweighofer și a altora care au jefuit pădurea în ultimii ani. Toți aceștia trebuie trași la răspundere. Masacrarea pădurilor s-a făcut cu sprijinul unei coaliții diverse, incluzând și mulți politicieni. Iar salvarea pădurilor se poate face doar prin coalizarea celor de bună credință. A acelor oameni care iubesc pădurile pentru foșnetul frunzișului, și nu pentru foșnetul banilor care se pot face din exploatarea lor nesustenabilă. Pădurea nu e cherestea, fauna nu e vânat, iar noi nu suntem puțini! ”, a declarat Alex Găvan, alpinist și activist de mediu.

Poziția Nostra Silva

Nostra Silva, o federaţie a proprietarilor de păduri din România, a expus, cu ajutorul membrilor săi, încă din anul 2004 practicile ilegale ale Holzindustrie Schweighofer. Numeroase sesizări au fost finalizate cu rechizitorii ale procurorilor şi cu soluţii de trimitere în judecată, fiind dovedit faptul că tăierile ilegale s-au făcut sub presiunea contractelor încheiate de Holzindustrie Schweighofer. Tot în urma dezvăluirilor Nostra Silva au fost finalizate dosare penale cu privire la retrocedări ilegale. Mii de hectare au fost deturnate de la adevăraţii proprietari, fiind în prezent proprietatea Cascade Empire, divizia de achiziţii de terenuri forestiere a Holzindustrie Schweighofer. Acum aceste proprietăţi sunt certificate FSC.

“Coruperea sistemului administrativ de restituire a proprietăţilor a dat prilejul acaparării pământului, cu precădere, tocmai de către cei care au contribuit cel mai mult la decăderea societăţii româneşti: politicienii. De 25 de ani, peste dreptul de proprietate forestier, privat sau de stat, s-a instaurat omul politic ca jupân al pădurilor, care şi-a arogat posibilitatea ca, după voinţa sa, să le conserve sau să le distrugă. De 25 de ani nimeni nu a avut curajul să ia măsuri drastice pentru ca personalul silvic să facă mai multă administraţie şi mai puţină politică. De 12 ani în România activează o reţea care ne lasă fără păduri, putem să-i spunem reţeaua Schweighofer!”, a declarat Bogdan Ioan Tudor Todoran, Preşedinte, Nostra Silva.

Ce spun autoritățile cu privire la raportul EIA

Cifrele din raportul prezentat de EIA nu sunt străine ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, care a susținut, conform Agerpres, că este la curent cu situația, iar în prezent așteptăm rezultatul anchetei derulate de către Parchetul General.

„Ne bucurăm de fiecare dată când un ONG are o asemenea inițiativă, deoarece sprijinul și implicarea societății civile sunt deosebit de importante pentru noi. Aceste cifre nu ne sunt străine, le-am descoperit și noi în investigațiile derulate, atunci când am ridicat problema tăierilor ilegale în CSAT. Tocmai din aceste motive am înființat Garda Forestieră, și am pus în aplicare Radarul Pădurilor. Iată că acest raport prezentat astăzi arată că măsurile dure pe care le-am dispus în ultimele luni sunt complet justificate. Așa cum știți, am trimis către Parchet concluziile noastre și așteptăm rezultatul anchetei”, a afirmat Gavrilescu.

Ce spune Holzindustrie Schweighofer despre raportul EIA

După publicarea raportului, HS a transmis presei că materialul EIA „prezintă un număr foarte mare de acuzații false, bazate pe informații inexacte despre companie”, iar HS nu e parte din problema tăierilor ilegale de lemn, ci „parte din soluție”.

„Le impunem furnizorilor noștri să respecte toată legislația în vigoare și să dovedească proveniența legală a materialului lemnos pe care îl livrează. Mai mult decât atât, nu doar refuzăm orice transport de lemn suspect, care nu prezintă documentele legale complete și corecte, ci îl raportăm autorităților competente să investigheze și să sancționeze eventualele nereguli. Doar în ultimul an, Holzindustrie Schweighofer a respins și raportat 69 de transporturi de material lemnos cu documente neconforme”, au spus reprezentanții EIA.

De asemenea, firma austriacă a explicat de ce acuzațiile aduse prin raport sunt nefondate. Mai jos aveți câteva dintre ele:

Exploatările de lemn din parcuri naționale

„Holzindustrie Schweighofer este singura companie din industria de prelucrare a lemnului din România care nu acceptă lemn provenit din parcuri naționale. Dorim să clarificăm că recoltarea în parcurile naționale este permisă de lege în anumite zone (zonele tampon) și conform unor reguli speciale. Totuși, împărtășind opinia că aceste arii reprezintă un habitat cheie pentru conservarea miilor de specii, Holzindustrie Schweighofer s-a angajat în mod voluntar, la începutul anului 2015, să refuze orice livrare de lemn provenit din parcuri naționale. În ceea ce privește livrările de lemn acceptate de HS înainte de asumarea acestui angajament, acestea proveneau exclusiv din zonele tampon, iar materialul lemnos era recoltat în conformitate cu planul de management al pădurilor aprobat de autorități, astfel că HS nu a achiziționat niciodată lemn tăiat ilegal, din arii protejate”, se arată în comunicatul de presă.

Acuzații de monopol pe rășinoase

„Respingem acuzațiile de monopol, întrucât în România există aproximativ 5.000 de procesatori de lemn. Piața, în industria de prelucrare a lemnului din România, se modernizează în acest moment și se restructurează, așa cum s-a întâmplat deja în alte țări din Europa. Aceasta nu are nimic de-a face cu poziția pe piață a Holzindustrie Schweighofer, ci este o reacție a dezvoltării tehnice și economice în general. Pe piaţa românească există numeroşi alţi competitori şi o concurenţă activă, de pe urma căreia profită atât furnizorii, cât şi clienţii finali. Succesul Holzindustrie Schweighofer, speculat în raportul EIA, se datorează de fapt investițiilor în calitate, în angajați și în tehnologii moderne, iar dezvoltarea companiilor din această industrie nu reprezintă niciun fel de amenințare la adresa pădurilor din România, ci oferă valoare adăugată ce se reflectă în locuri de muncă, oportunități de calificare profesională, taxe și impozite, suport pentru economie și comunitate. Dorim să mai precizăm că HS este cel mai mare importator de lemn din România. Compania importă anual din ţările vecine peste 1 milion m3 lemn sub formă de buştean pentru care plătește taxe de peste 40 milioane lei, în timp ce din România pleacă în fiecare an, cu precădere în Extremul Orient, aproximativ 400.000 m3 lemn sub formă de buştean neprelucrat”, mai spun reprezentații HS.

Bonusuri pentru prestatori

„EIA speculează că HS ar oferi bonusuri pentru tăierile de lemn ce depășesc limitele din APV (Act de Punere în Valoare – documentul de proveniență a materialelor lemnoase). De fapt, bonusul prevăzut în contractul de prestări servicii de exploatare este un bonus de calitate, oferit tuturor prestatorilor care asigură o bună sortare a materialului exploatat, nu produc prejudicii în fondul forestier, respectă regulile silvice de exploatare și reglementările de securitate în muncă etc”, a adăugat HS.

Situația retrocedărilor terenurilor

„Toate achizițiile de terenuri realizate de Cascade Empire SRL, parte a grupului Holzindustrie Schweighofer, au fost verificate în detaliu, înainte de semnarea contractelor, de către case de avocatură internaționale, care au garantat conformitatea cu toate prevederile legale. Nu există în acest moment niciun proces în desfășurare privind terenuri deținute de HS via Cascade Empire. Există o singură investigație juridică asupra drepturilor de proprietate ale unei persoane care a înstrăinat un teren de 833 hectare către Cascade Empire, însă această suprafață reprezintă doar 5,7% din totalul de 14.500 de hectare sub proprietate Cascade Empire SRL. Holzindustrie Schweighofer nu are nicio legatură cu modul în care s-au desfășurat retrocedările terenurilor forestiere în România”, se arată în comunicarea trimisă de firma austriacă.

Alte informații contestate de HS găsiți AICI.

HS câștigă o acțiune intentată de Greenpeace privind autorizația de mediu a fabricii de la Reci

HS a câștigat în primă instanță acțiunea intentată de Greenpeace în legătură cu autorizația de mediu pentru fabrica de la Reci, județul Covasna. Tribunalul București a respins acțiunea ca neîntemeiată, Greenpeace fiind obligată să-i plătească cheltuielile de judecată companiei.

„Câștigarea acestui proces este o dovadă clară a faptului că acuzațiile aduse de Greenpeace și de alte organizații de mediu la adresa Holzindustrie Schweighofer sunt false, nu au fundament în realitate. Le respectăm îngrijorarea legată de posibile ilegalități în industria lemnului, dar nu vom accepta să devenim un țap ispășitor al problemelor asociate cu acest sector. Am creat un context de lucru curat, fără impact asupra mediului, le impunem furnizorilor standarde de lucru și am acceptat colaborarea doar în temeiul unei depline legalități. Exploatarea forestieră este necesară, autoritățile sunt cele care reglementează condițiile acestei exploatări, iar Holzindustrie Schweighofer este o companie care respectă toate aceste condiții la nivel național și internațional, prin certificările internaționale PEFCTM și FSC®, care sunt voluntare”, a declarat Dan Banacu, Director General Holzindustrie Schweighofer Baco.

În data de 25.09.2014, Greenpeace CEE România a formulat o plângere la Tribunalul București prin care a solicitat anularea Deciziei etapei de încadrare nr.76/12.12.2013, emise de Agenția pentru Protecția Mediului Covasna, în procesul de obținere a autorizației integrate de mediu pentru fabrica de la Reci. La termenul din data de 21.10.2015, instanța a respins pe fond acțiunea ca neîntemeiată și a obligat Greenpeace să plătească suma de 26.067 lei către Holzindustrie Schweighofer cu titlu de cheltuieli de judecată.

Comments

comments