Masivul vulcanic Ciomatu, din Munţii Harghitei, are potenţialul de a se reactiva, susțin vulcanologii maghiari, în ciuda faptului că este stins de peste 30.000 de ani. Garda de Mediu are o altă părere; Ciomatu s-a putea trezi abia peste câteva sute de mii de ani, atunci când condiţiile tectonice vor fi favorabile unui astfel de eveniment.

Vulcanul Ciomatu a erupt pentru ultima oară în urmă cu aproximativ 32.000 de ani şi nu prezintă semne de reactivare. Totuşi, o echipă de vulcanologi de la Academia de Ştiinţe din Ungaria şi de la Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta (ELTE) a declarat, luni, pentru postul de televiziune public M1, că există posibilitatea ca vulcanul să se activeze. Studiul savanţilor maghiari va fi prezentat pe larg într-un articol ce va fi publicat în Journal of Volcanology and Geothermal Research în toamna acestui an.

Garda de Mediu lămurește situația

Comisarul general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Szép Róbert, a declarat, luni, că nu există pericolul reactivării vulcanului Ciomatu.

„Într-adevăr, Ciomatu poate să revină la viaţă cândva, peste câteva sute de mii de ani probabil, atunci când condiţiile tectonice vor fi iarăşi favorabile pentru un asemenea eveniment major. (…) Cercetările la care se face referire sunt într-adevăr cercetări geochimice inovative pe distribuţia de elemente radioactive şi alte elemente în zircon, dar ele ar trebui să fie susţinute şi de nişte cercetări geofizice. La ora actuală nu există indicii care să ne ducă la concluzia că ar exista vreun pericol ca vulcanismul de la Ciomatu să se reactiveze”, a spus Szép Róbert.

Acesta a adăugat că, potrivit celor mai recente cercetări ale vulcanologilor francezi, ultima erupţie a vulcanului Ciomatu ar fi avut loc în urmă cu 10.000 de ani, aceasta încheind ciclul vulcanismului neogen, afirmaţie susţinută şi de studiile efectuate pe depozitele de sedimente existente pe fundul Lacului Sfânta Ana.

Studii fără cercetare de teren

Pe de altă parte, custodele Rezervaţiei „Lacul Sfânta Ana – Tinovul Mohoş”, Kerezsi László, a declarat că s-a interesat şi a aflat că cercetătorii maghiari au analizat „nişte bucăţi de rocă” provenite din muntele Ciomatu şi „aruncate”, în timpul ultimei erupţii, la o distanţă considerabilă, „în apropierea localităţii Târgu Secuiesc”, în judeţul Covasna, conform Mediafax.

„În zona noastră nu a fost această echipă de cercetători, efectiv cercetare aprofundată nu s-a făcut şi nu se face în zona muntelui”, a declarat, Kerezsi László.

Masivul Ciomatu – Puturosu este un vulcan stins ce face parte structural şi poziţional din grupa Munţilor Harghitei. Reprezintă cea mai recentă structură a acestora şi aparţine de lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciomatu Mare, care are o înălţime de 1.301 metri.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*