FOTO. Munții, un refugiu pentru Arsenie Boca, Părintele Cleopa și Bartolomeu Anania

Cei mai mari duhovnici ai țării noastre au simțit faptul că muntele este un loc unde pot medita în liniște, unde pot transforma sălbăticia acestora în altar de rugăciune pentru miile de credincioși.

Încă de la începuturile lumii, munții au fost considerați atât altare în care sălășluiau divinitățile, precum și locuințe ale demonilor. Un lucru a rămas însă neschimbat, indiferent de cultură: dacă pământul este bunul oamenilor, atunci muntele este domeniul zeilor. Astfel, potrivit Scripturii, „Muntele Sinai este muntele unde Domnul s-a întâlnit cu Moise și cu israeliții, după ce aceștia au ieșit din Egipt”. (Ieșirea, cap. 19)

În acest sens te invităm, în rândurile care urmează, să descoperi poveștile a trei dintre cei mai importanți duhovnici ai României, Părintele Arsenie Boca, Părintele Cleopa Ilie și Părintele Bartolomeu Anania, care și-au petrecut ani întregi din viață în inima munților.

Chilia lui Arsenie Boca din munții Făgăraș

Părintele Arsenie Boca, considerat de enoriași unul dintre cei mai mari duhovnici ai secolului trecut, și-a trăit o bună parte din viață pe munte. În anul 1943, acesta și-a construit o chilie în Munții Făgăraș, pe Valea Sâmbetei, în apropierea Cabanei Sâmbăta, într-o locație mai puțin accesibilă. Odaia sa a fost săpată în jgheabul unor pereți prăpăstioși de stâncă, pereți pe care părintele Arsenie Boca a sculptat chipul Maicii Domnului. Părintele a realizat o adâncitură în interiorul masivului de piatră, pe care a lărgit-o în interior. Chilia din inima muntelui se află la o altitudine de 1.600 de metri și este un loc de pelerinaj pentru toți credincioșii, care vin să se roage și să aprindă lumânări.

Cum se ajunge la Chilia Părintelui Arsenie Boca?

După ce ajungi la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus, urmezi un drum forestier până la Cabana Valea Sâmbetei. De aici, traseul continuă de-a lungul râului Sâmbăta, când pe stânga, când pe dreapta, cu ajutorul podețelor de lemn.

Părintele Arsenie Boca s-a născut pe data de 29 septembrie 1910, la Vața de Sus, județul Hunedoara, cu numele Zian. 30 de ani mai târziu el primește numele de Arsenie, după ce intră în comunitatea Mănăstirii Sâmbăta de Sus, urmând ca peste doi ani să fie hirotonit preot. Pe 28 noiembrie 1989, Părintele Arsenie Boca moare și este înmormântat pe 4 decembrie în cimitirul Mănăstirii Prislop, prohodit de un număr considerabil de credincioși.

Chilia Părintelui Cleopa, o mărturie a dragostei acestuia față de oameni

Și părintele Ilie Cleopa și-a petrecut aproape 40 de ani din viață în munți. Chilia sa se află în Munții Neamțului, în Mănăstirea Sihăstria, fiind una dintre cele mai vizitate locații din Mănăstirea Sihăstria-Neamţ. Credincioși din România, dar și din străinătate (Grecia, Serbia, Ungaria sau Franța) aleg chilia Părintelui Cleopa pentru a se ruga și a vizita obiectele rămase de la părinte: icoane, cărți de rugăciune, metaniile, epitrahilul, scăunelul de rugăciune și multe altele.

Devenită un muzeu de pelerinaj, chilia a fost pe vremea când Părintele Cleopa trăia, un lăcaș unde oamenii erau primiți cu dragoste și unde își puteau deschide sufletul către Dumnezeu. Părintele reușea să vindece răni și să schimbe viețile enoriașilor, chilia rămânând „o mărturie nestinsă a viețuirii sale isihaste, a dragostei sale față de oameni”, conform crestinortodox.ro.

Părintele Cleopa Ilie s-a născut la 10 aprilie 1912 într-o comună din județul Botoșani, iar astăzi, pe 2 decembrie 2016, se împlinesc 18 ani de la trecerea acestuia în neființă. Acesta a decis să se retragă la Mănăstirea Sihăstria în anul 1964, dar nu a locuit de la început în chilie. Părintele a fost nevoit să aștepte trei zile la poarta mănăstirii, pentru a demonsta că își dorește cu sinceritate să rămână acolo.

Cum ajungi la Chilia Părintelui Cleopa Ilie?

Odată ce ajungi la Târgu Neamț, urmezi drumul spre Pipirig și parcurgi drumul Mănăstirii Neamț până la Mănăstirea Secu. De aici trebuie să mai urci puțin pe valea pârâului Secu și ajungi să vezi la marginea unei păduri, Mănăstirea Sihăstria.

Bartolomeu Anania, pasionat de drumeții

Nu multe lume știe faptul că în tinerețe, Părintele Bartolomeu Anania era pasionat de drumeții. Supranumit „Leul Carpaților”, părintele compara muntele cu viața de zi cu zi, plină de urcușuri și coborâșuri: „Când eşti pe vârful muntelui să nu ameţeşti, iar când eşti pe fundul prăpastiei să nu disperi!”

Potrivit site-ului sfantatreimeghencea.ro, în timp ce Părintele Bartolomeu Anania povestea credincioșilor săi despre o persoană dragă, acesta amintea și de momentele de pribegie din munți: „Și fiindcă veni vorba de bucurie, dragii mei, mi-am amintit și zilele trecute și de vremea când eram călugăr tânăr și pribeag prin munții Vâlcii. Și am poposit la Mănăstirea Bistrița, a cărei stareță era bătrâna mamă Olga. Eu îi ziceam “mamă” pentru că mi-a fost cu adevărat mamă, m-a ocrotit la vremuri de nevoie și m-a hrănit.”