Ce se întâmplă la mare altitudine. Cifrele pe care trebuie să le cunoască orice montaniard

Ce se întâmplă la mare altitudine? De ce nu ne simțim pe munte ca la malul mării? Întrebări simple, cu răspunsuri „la mintea cocoșului”. Totuși…

Ce este marea altitudine?

• altitudinea ridicată este cuprinsă între 2.500 de metri și 4.000 de metri. Dacă urci pe Moldoveanu, Negoiu, Omu, Peleaga, Păpușa, Bucura etc., înseamnă că ești la mare altitudine.
• altitudinea foarte mare este cuprinsă între 4.000 de metri și 5.500 de metri. Pe Mont Blanc ești la altitudine foarte mare.
• altitudinea extremă ține de toți munții mai înalți de 5.500 de metri.

Aerul este format din azot, oxigen și argon, cu urme de multe alte substanțe în el. Azotul se găsește în proporție de aproximativ 78% în compoziția aerului, oxigenul, n proporție de aproximativ 21%, iar argonul – aproape 1%. Aceste proporții rămân constante, indiferent de altitudine. Însă, pe măsură de urci pe munte, presiunea aerului este mai mică, fapt ce scade și cantitatea de oxigen disponibilă pentru organism.

Ce este presiunea atmosferică?

Dacă întinzi brațele și te rotești, vei forma un cerc imaginar cu o rază de, să spunem, 1,5 metri. Imaginează-ți acest cerc ca fiind o coloană de aer care se ridică de la tine și ajunge sus, tot mai sus, până la limita superioară a atmosferei. Din locul în care te afli, există mii de metri de aer deasupra ta, care „împinge” în jos aerul din jurul tău.Înălțimea coloanei imaginare determina presiunea aerului din locul în care te afli, iar această presiune determină densitatea particulelor de gaz (aer).

Cu cât urci mai sus pe munte, cu atât ai mai puțin aer deasupra, deci cu cât presiunea aerului este mai mică, cu atât gazul este mai puțin dens. La fiecare 300 de metri altitudine, pierzi aproximativ 3% din cantitatea de oxigen pe care o poți respira. La o altitudine de 3.600 de metri respiri 2/3 din oxigenul pe care l-ai respira în Vama Veche sau în Santorini.

În plus, la altitudine nu te confrunți doar cu o scădere a densității aerului, ci și cu o scădere a temperaturilor. Dacă, spre exemplu, la 1.500 de metri sunt 23 de grade Celsius, la 3.000 de metri vei avea 15 grade Celsius.

Prin urmare…

Dacă te-a prins pasiunea pentru munte și altitudine, vei avea tendința de a urca din ce în ce mai sus. Și, cum în România nu poți urca mai sus de 2.544 metri altitudine, te-ar putea bate gândul să încerci niște munți mai înalți din afară. De la un punct în colo, vei părăsi zona drumețiilor și al „turelor pe munte” și vei intra în cea a alpinismului. Iar acesta vine la pachet cu niște provocări.

Spre exemplu, vei constata că simți nevoia de a respira mai adânc și mai des pentru a oferi mușchilor o cantitatea suficientă de oxigen pentru a putea funcționa. Fiecare respirație va oferi organismului mai puțin oxigen, deci vei respira cu o frecvență mai mare. Adică vei constata cu surprindere că gâfâi și te-ai putea întreba de ce, din moment ce nu alergi, ci te miști normal sau chiar mai lent decât de obicei.

Câteva lucruri care te ajută la altitudine:

Haine corespunzătoare. Poate nu la 2.500 de metri în miezul verii și într-o zi superbă, dar, la mare altitudine, regula celor trei straturi de haine devine obligatorie. Fiecare strat are rolul său. Primul strat îți oferă confortul de care ai nevoie, îți ține cald și îți păstrează pielea uscată. Chiar dacă te simți confortabil în bumbac, evită-l cu orice preț. Poți vedea AICI câteva exemple de articole vestimentare ideale pentru a fi folosite pentru stratul de bază. Al doilea strat are rolul de a-ți ține cald. Este stratul de izolație și reprezintă principalul strat responsabil cu păstrarea unei temperaturi confortabile pentru corpul tău, iar cel de-al treilea strat, cum sunt aceste jachete de munte, te apără de vânt și umezeală.

Scade ritmul de mers. Cu cât urci mai sus pe munte, cu atât vei simți nevoia să iei mai multe pauze. O alternativă care îți va menține organismul funcțional la parametri optimi este să scazi ritmul de mers și să te deplasezi constant. De asemenea, la fel de importantă pentru deplasarea constantă este găsirea unei cadențe a pașilor și a respirației. Respiră adânc, pentru a-i oferi organismului oxigenul de care are nevoie.

Poartă ochelari de soare. Cu cât urci mai sus, cu atât razele ultraviolete sunt mai puternice, iar despre asta am scris AICI. Foarte importantă este și crema cu protecție solară, care te va feri de arsuri.

Comments

comments