Cabana Urlea: O proprietate privată, devastată de timp și nepăsare

Fără uși și geamuri, cu acoperișul, pereții și obloanele distruse, cu saltele arse, în afara circuitului turistic. Doar numele a mai rămas, ca tristă mărturie a primei cabane ridicate în Făgăraș de SKV.

Pe 3 iulie 1927, pe culmea Moșului, la limita pădurii, se inaugura prima construcție a secției Făgăraș a SKV. Era vorba despre un corp de clădire ridicat între 1926 și 1927, care avea să fie botezat ”Cabana Urlea”. Splendoarea munților ce se înfățișa turiștilor la 1.533 de metri altitudine a făcut ca adăpostul să fie, curând, neîncăpător, astfel că, la 4 august 1935, se inaugura cea de-a doua construcție a cabanei.

În 1945, SKV a fost scoasă în afara legii, iar cabanele sale au fost naționalizate și exploatate de noul înființatul Oficiu Național al Turismului. În luna noiembrie a aceluiași an, în revista România se putea citi: ”Cabanele care au aparținut fostei asociații de turism hitleriste S.K.V. au fost trecute în patrimoniul Oficiului Național de Turism. Lucrările de lichidare continuă”.

În timpul perioadei comuniste, la Urlea au fost cazați mii de turiști români, dar și străini. Cei mai mulți turiști veniți din afara granițelor erau din SUA, Irlanda, Anglia, Australia, Germania, Cehia și Polonia. Afluxul mare de turiști a făcut ca între 1981 și 1983 să fie extins al doilea corp (cel inaugurat în 1935). De asemenea, în aceeași perioadă au fost făcute și o serie de reparații.

”În timpul verii, organizam tabere pentru elevi şi studenţi pe care-i programam în 6 – 7 serii, de câte 10 zile. Organizam focuri de tabără, concursuri, iar atmosfera era de nedescris. Petrecerile de Revelion erau deosebite, cu câteva luni înainte se făceau înscrieri. Turiştii erau dornici de drumeţii, iubeau natura şi Munţii Făgăraşului. Făceam aprovizionare cu măgarii să nu ne lipsească nimic, iar clienţii erau mulţumiţi”, a povestit Viorica Gogotă, fosta cabanieră de la Urlea, pentru Monitorul de Făgăraș.

Spălare de bani prin cumpărarea Cabanei 

După Revoluție, cabana a fost cumpărată de către o firmă din Brașov care se ocupa cu gestionarea librăriilor. În 1996, SKV s-a reînființat și a demarat un proces pentru retrocedarea Cabanei Urlea, așa cum s-a întâmplat și pentru Cabana Postăvaru, de care scriam AICI, însă cabana a ajuns, în 2005, pentru 32.500 de euro, în posesia lui Mihai Tînjală, cel care cumpărase și Cabana Valea Sâmbetei.

”A avut niște bani (Mihai Tînjală –n.r.) și a cumpărat, fără contract cu vreun minister, mai multe cabane din Făgăraș. La una a găsit niște băieți care să stea și să se ocupe de cabană, dar la Urlea nu a găsit tineri dispuși să întrețină cabana (după plecarea fostei cabaniere –n.r.) și care să nu fie plătiți pentru ce fac”, a declarat, pentru eMunte.ro, Thomas Bross, șeful Salvamontului Victoria.

Cumpărarea Cabanei Urlea a făcut parte dintr-o acțiune complexă de înstrăinare a cabanelor Urlea, Turnuri, Podragu, Valea Sâmbetei și Fata Pădurii, numită, în Monitorul de Făgăraș, ”Famiglia” și catalogată drept o ”rețea pentru spălarea banilor”, mai ales că Tînjală nu a trecut niciodată pe la cabanele cumpărate pentru a-și vedea achizițiile.

După ce a devenit proprietatea privată a lui Tînjală, Urlea a fost lăsată pradă timpului și vizitatorilor iresponsabili, fiindcă noul proprietar nu a investit nici bani în reparații și nu a adus nici un cabanier care să se ocupe de adăpostul din Făgăraș. Până în 2011, cu efortul voluntarilor, a putut fi folosită drept refugiu. Nepăsarea sau ignoranța au dus la transformarea zonei nu numai într-o groapă de gunoi, căci cabana arată înfricoșător. Cuprinsă de mucegai, fără uși și geamuri, cu mobilierul dezmembrat, Urlea s-a transformat, dintr-o atracție pentru străini, într-un pericol pentru trecători. Nici măcar sigla nu a rămas intactă, drumeții rău-voitori au avut grijă să transforme ”Cabana Urlea” în ”Dolce & Gabana Urlea”.

”Am încercat să iau legătura cu proprietarul, acum 10 ani, când era cazul și se putea face ceva. Acum, cabana e distrusă în proporție de 80%. E devastată! Dacă ar exista un cumpărător, căci acum se poate vinde, se poate face ceva pentru zona respectivă, mai ales că proprietatea are și teren. Primăria Lisa tot promitea că face ceva…”, a mai spus șeful Salvamontului Victoria.

De asemenea, Thomas Bross a adăugat că se vehiculează informația potrivit căreia o persoană din București ar fi intersată să cumpere cabana și să facă investițiile necesare pentru a o reintroduce în circuitul turistic.

La Primăria Lisa, altele sunt informațiile pe care le au angajații.

”Cabana Urlea este acum a unei firme din Cluj, de fapt, a unei persoane fizice, care a cumpărat-o acum 3 ani de la Tînjală”, a spus o reprezentantă a Primăriei, adăugând că ”nu cred că există cineva care să vă poată oferi informații în legătură cu acest subiect”.

A cui este, de fapt, Cabana Urlea? Și ce vrea să facă proprietarul cu ea? Rămâne de văzut. Ca turiști, putem măcar să lăsăm Culmea Moșului așa cum a fost ea destinată naturii, adică fără gunoaie, dacă vrem să mai urcăm vreodată cu drag pe versanții Făgărașului. Altfel, nu putem decât să acceptăm mesajul unui turist polonez, scris pe tocul uneia dintre ușile Cabanei Urlea: ”Romanians, please, clean you mountains!”.

Mai jos aveți un film din 2013, cu modul dezolant în care arată Cabana Urlea:

   Citește și: VIDEO. Cum se vedea turismul românesc din anii ’60, prin ochii britanicilor

   Citește și: Istoria Cabanei Postăvaru: Cel mai vechi adăpost funcțional din Carpați

   Citește și: Cum a cucerit o prințesă româncă, în 1855, Vârful Monch din Alpii Bernezi

Comments

comments