Brașovul ar putea fi Capitala Europeană a Culturii în 2021. Conceptul propus: „Civilizația Muntelui”

Reprezentanţii Primăriei Braşov, în colaborare cu directorul Muzeului Judeţean de Istorie, istoricul Nicolae Pepene, şi specialiştii Agenţiei Metropolitane Braşov au depus, pe 10 octombrie, dosarul de candidatură a orașului Brașov pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, în anul 2021. Conceptul propus de echipa de proiect se numeşte „Braşov 2021 –  Civilizația Muntelui”.

„Pregătirea dosarului de candidatură a început în luna februarie, iar ca urmare a acestui demers, pentru prima dată, Braşovul are o strategie de dezvoltare a culturii până în anul 2030. Eu sper să trecem cu bine de prima etapă de evaluare din 7 decembrie, când va fi stabilită lista scurtă a oraşelor candidate. (…) Este important pentru noi toţi, ca şi braşoveni, să demonstrăm că suntem uniţi, că ne dorim foarte mult să fim Capitală Europeană a Culturii 2021 şi pe această cale fac un apel tuturor braşovenilor să fie alături de noi şi să ne susţină proiectul”, a explicat viceprimarul Braşovului, Adina Durbacă.

Viceprimarul a precizat că s-a primit şi confirmarea de la Ministerul Culturii, urmând să înceapă monitorizarea, iar în perioada următoare va fi promovat dosarul de candidatură, strategia culturală a Braşovului până în anul 2030, aprobată în Consiliul local în luna august. Pe 7 decembrie 2015 se va şti dacă Braşovul se află pe lista scurtă, după ce juriul va evalua candidaţii, urmând ca Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în calitate de autoritate naţională responsabilă de organizarea şi gestionarea competiţiei, să organizeze întâlnirea de preselecţie, pentru adoptarea acestei liste.

Concept cultural ales: Civilizaţia Muntelui

Istoricul Nicolae Pepene a ţinut să sublinieze faptul că Braşovul este singurul oraş de munte din România care candidează la acest titlu. În acest sens, conceptul propus de echipa de proiect se numeşte „Braşov 2021- Civilizaţia Muntelui” și este inspirat din Decalogul montan publicat de Luis Trenker, în cartea „Meine Berge”, astfel că obiectivele sunt redactate sub forma Decalogului Civilizaţiei Muntelui, conform BZB.

Dosarul de candidatură este structurat pe două dimensiuni. Prima, „Civilizaţia muntelui”, conţine trei axe, respectiv „trecători culturale europene” (fluxul care aduce împreună artiştii Europei în Braşov), „trasee culturale” (programul prin care Braşovul devine un pilon cultural) şi „altitudini culturale” (proiecte din sfera artelor contemporane). Cea de-a doua, „Sub munte”, este cea locală şi cuprinde la rândul ei alte trei axe, respectiv „izvoare culturale” (tradiţii şi istorie), „călăuze culturale” (personalităţi care vor veni la Braşov şi vor promova proiecte de educaţie culturală) şi „tabăra culturală” (dezvoltarea infrastructurii culturale).

„Civilizaţia Muntelui înseamnă mult mai mult. Este o moştenire greu de obţinut, un mod de viaţă care atunci când se petrece constant, fără intervenţii externe, când face parte din obiceiurile comunităţii, dă calitatea vieţii. Pentru noi, ideea competiţiei Capitală Culturală Europeană nu este să câştigăm ceva, ci să stabilim nişte coordonate culturale pe care oraşul va evolua”, a subliniat Nicolae Pepene.

Citește și: „Prietenii Muntelui Tâmpa”, campanie împotriva grataragiilor și ATV-iștilor pe munte

Citește și: Un nou proiect montan: Tunel pe sub Tâmpa

Citește și: VIDEO. Brașov, un oraș iubit de străini. Imagini de poveste

Comments

comments