Viteza de deplasare în timpul unei drumeții variază în funcție de forma fizică în care te afli, de caracteristicile terenului, de vreme și de obstacolele pe care le-ai putea întâlni pe traseu. Cu toate acestea, dacă știi care este distanța pe care o vei parcurge și ai o oarecare idee despre cum arată traseul, poți calcula timpul pe care îl vei petrece între punctul de pornire și cel de sosire. Însă te sfătuim să-ți iei întotdeauna o marjă de eroare suficientă pentru a fi sigur că nu se întunecă înainte de a ajunge la destinație.

Greutatea pe care o porți

În mod evident, o persoană care merge într-o drumeție de o singură zi se deplasează mai repede decât una care cară cu ea hrană și obiecte necesare pentru o drumeție de câteva zile. Site-ul REI recomandă să nu cari cu tine un rucsac mai greu de 25-30% din greutatea corpului tău sau 15% din greutatea corpului într-o drumeție de o singură zi. Cu toate acestea, dacă greutatea ta este de 75 de kg, înseamnă că nu este indicat să cari cu tine, pentru o drumeție de o zi, o greutate mai mare de 11,25 kg, ceea ce ni se pare oricum mult prea mult. Încearcă să te limitezi la 5-6 kg. Dacă alegi cu grijă obiectele de care ai nevoie, te vei încadra cu brio în această marjă de greutate.

Viteza ta de deplasare depinde și de modul în care ai împachetat lucrurile în rucsac. Dacă le-ai împachetat haotic, vei depune mai mult efort în timpul deplasării, vei simți disconfort, vei avea nevoie de pauze mai lungi și mai dese și vei înainta mai greu.

Caracteristicile terenului

Viteza ta de deplasare va fi mai mare pe teren plat decât la deal. Și deplasarea la vale te va încetini cu până la 2 km/h. Deci calculează distanța și socotește 6-7 km/h, din care scazi 2 km/h pentru fiecare porțiune de urcare sau de coborâre. Deși drumeții începători cred că la coborâre te deplasezi mult mai repede decât la deal sau pe teren plat, adevărul este altul, deoarece trebuie să fii mereu atent unde pui piciorul, pentru a nu aluneca. În plus, dacă nu ai astfel de bocanci de munte, picioarele tale vor suferi, vei face bășici la degete din cauza deplasării piciorului spre partea din față a ghetelor și vei risca să aluneci pe stânci sau pe porțiunile cu noroi de pe traseu. Mai mult decât atât, fiecare pas la coborâre pune o presiune suplimentară pe genunchi și glezne, în special în cazul drumeților care duc în spinare un bagaj cu o greutate considerabilă.

Citește și: 

Condiția fizică

Hikingul este o activitate aerobică ce presupune o bună condiție fizică pentru a lua la pas trasee lungi și dificile. Însă drumețiile montane reprezintă și o metodă de antrenament prin care să dobândești o bună condiție fizică, prin urmare este important să știi cât de bine pregătit fizic ești și cât de dificil poate fi traseul pe care îl vei parcurge. Astfel, o persoană de 70-72 de kg poate arde 400 de calorii pe oră într-o drumeție de dificultate medie și 500 de calorii pe oră dacă duce în spate un rucsac plin, conform livestrong.com. Dacă nu ești un drumeț experimentat și nu știi, totuși, dacă vei rezista în ritm alert pe toată durata drumeției, ia-ți o marjă de eroare. Spre exemplu, dacă traseul este de șase ore, conform hărților și salvamontiștilor, adaugă cel puțin două ore și planifică drumeția în consecință.

Bețele de trekking

Un studiu publicat în anul 2000 în Revista Internațională de Medicină Sportivă a arătat că persoanele care foloseau bețele de trekking în drumeție oboseau mai greu decât cele care nu le foloseau. Cercetătorii de la California Polytechnic State University au demonstrat că folosirea bețelor de trekking te ajută să te deplasezi mai repede prin creșterea „forței de propulsie” și posibilitatea de a depune mai mult efort în condiții de confort. Bețele telescopice îți permit să te deplasezi pe teren accidentat sau mocirlos, oferindu-ți un plus de echilibru și de siguranță. Mai mult decât atât, acestea reduc și presiunea pe care o pui pe genunchi și glezne în timpul drumeției, permițându-ți să te miști rapid pentru o perioadă mai lungă de timp.

Alte aspecte de care trebuie să ții cont

Hidratează-te constant și corespunzător. Deshidratarea duce la oboseală, la scăderea performanțelor și a lucidității, fapt ce crește riscul accidentărilor. Situația este similară și în cazul alimentelor. Ia cu tine batoane energetice și alimente bogate în proteine și calorii, precum nucile și fructele uscate, pentru a menține în limite adecvate nivelul de glicogen din organism și a avea suficient „combustibil” pentru a ajunge la destinație.

Citește și: 

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*