Via Carpatica: 2.730 de km de trasee montane. Cum se conectează România la Europa

Vlad Spiru și Andrei Dumitrescu au parcurs, pe jos, peste 2.730 de kilometri de poteci prin lanțul carpatic, din Serbia până în România, în cadrul unui proiect european intitulat „Conectarea României la rețeaua europeană de poteci turistice de lungă distanță”. Drumeția a durat 93 de zile și a avut rolul de a consolida relațiile Asociaţiei Carpatine Ardeleane a Turiştilor cu asociațiile similare din țările străbătute de Carpați, cu scop de a promova traseul european Via Carpatica.

La sfârșitul săptămânii trecute, Vlad Spiru și Andrei Dumitrescu au prezentat raportul de inventariere a potecilor de pe traseul Via Carpatica, după tura montană de 93 de zile și 2.733,3 kilometri parcurși, începând cu 18 iulie. Raportul, care va fi folosit în analiza sistemului de marcaje turistice montane din România, în context regional și european, este parte a proiectului „Conectarea României la rețeaua europeană de poteci turistice de lungă distanță”, demarat în urmă cu aproximativ opt luni de Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției.

„Inventariem toate potecile, pe un culoar destul de larg, pe lanţul carpatic. Le parcurgem cu mai multe echipe integral, cu GPS, prelevăm zeci de mii de fotografii şi informaţii. Alegem, dintre toate aceste poteci, pe cele care se conectează bine între ele şi, în acelaşi timp, aduc turistului maxim de satisfacţie”, a spus Marcel Şofariu, director executiv al Asociaţiei SKV.

La întâlnirea în cadrul căreia s-a prezentat raportul au participat persoane de specialitate de la Autoritatea Națională pentru Turism, Jandarmeria Montană, Salvamont și de la numeroase alte asociații din România. În urma discuțiilor, s-a hotărât înființarea unui grup de lucru care să propună autorităților soluții viabile pentru promovarea traseului pedestru. Una dintre propuneri a fost creșterea implicării asociațiilor montane și de drumeție în activitățile de marcare și întreținere a infrastructurii de drumeție, „o tradiție aproape pierdută la noi, dar păstrată și aplicată astăzi pe scară largă în întreaga Europă”, după cum a explicat Marcel Şofariu.

Totodată, a fost analizată situația paradoxală a României: avem peisaje de excepție, dar nu le vizităm și nici nu le promovăm.

„Cu toate că dispune de o zestre naturală de excepție, numărur celor care aleg drumeția ca mijloc sănătos și agreabil de petrecere a timpului liber este extrem de scăzut, iar tinerii nu sunt încurajați în această direcție. Chiar dacă riscurile de accident într-o excursie bine organizată sunt egale cu cele de pe stradă, la școală sau în multe alte locuri, orice incident turistic este mediatizat excesiv, fără analiza cauzelor reale și recomandări educative. Reglementările apărute în ultimii ani fac aproape imposibilă realizarea de excursii școlare prin păduri, pe dealuri sau pe munte. Antologic este programul desfășurat anul acesta, când lecțiile de educație ecologică și turism s-au încheiat cu aplicații practice….doar în curtea școlii. S-a ajuns la un blocaj periculos și dăunător pentru sănătatea tinerei generații căreia îi sunt oferite din abundență doar modalități gălăgioase și agitate de a-și cheltui timpul și banii”, se arată într-un comunicat de presă al SKV.

De asemenea, în comunicatul SKV s-a menționat și faptul că, spre finalul drumeției, cei doi temerari s-au oprit la Bratislava, la Conferința Anuală a Asociației Europene de Drumeție ERA, unde directorul executiv al SKV a prezentat, împreună cu un coleg din Germania, un referat despre turismul montan trans-frontalier. A fost o ocazie ca Vlad și Andrei să expună în plen traseul urmat, promovând proiectul și Carpații românești în fața echipelor de conducere a 59 de asociații montane și de drumeție din 35 de țări.

Via Carpatica

Via Carpatica e o potecă frecventată în urmă cu sute de ani de păstori, în transhumanță, și aproximativ jumătate din lungimea ei străbate România, restul ţărilor prin care trece fiind Serbia, Ucraina, Polonia, Cehia şi Slovacia. Pe teritoriu nostru, SKV coordonează proiectul Via Carpatica și își dorește ca acest traseu pedestru să cuprindă cât mai multe elemente specifice zonelor străbătute, să definească corect şi concret imaginea geografică, culturală şi socială a zonei carpatice. Într-un prim sens, SKV are în plan, marcarea sau refacerea marcajelor pe o distanță de 250 de kilometri de poteci.

„Susţinem turismul activ, credem că omul, prin natura sa, are nevoie de mişcare, că se poate desăvârşi prin adaptarea la ciclurile naturale şi că mofturile leneşe nu sunt dătătoare de trăiri autentice. Dorim să creăm un precedent pentru această rută, un precedent modern apropiat viziunilor celor de azi, dorim să inspirăm la visare şi îndeplinire a visurilor, vrem să descoperim şi să le povestim şi celorlaţi că a căuta înseamnă a cunoaşte. Nu suntem chiar aşa altruişti, nu facem asta doar pentru ceilalţi, ne gândim şi la experienţele noastre, la neputinţele pe care vrem să ni le înfrângem, la barierele pe care vrem să le ridicăm, la uşi ale percepţiei pe care să le deschidem”, au declarat reprezentații SKV, într-un document publicat pe platforma online a Asociației.

Comments

comments