Pentru iubitorii de înălțimi, cabanele montane sunt ”acasă”, indiferent în ce masiv s-ar afla și la ce altitudine.

De-a lungul anilor, unele au dispărut, altele au fost reconstruite din temelii. Să ne bucurăm, totuși, de cele care există! Și pentru că e sfârșitul săptămânii și deja ne gândim la week-end-ul ce bate la ușă cu rucsacul gata făcut, am făcut o listă cu 10 cabane de care sigur ai auzit și pe care, cel mai probabil, le-ai și văzut:

Cabana Mălăiești

Mălăiești a fost prima cabana construită în Munții Bucegi, în 1882, de către SKV. Inițial, era un simplu adăpost din lemn, situat ceva mai jos de locul unde se află astăzi cabana, la altitudinea de 1.570 de metri, în zona numită ”La Blide”.

În anul 1923, cabana Mălăiești a fost distrusă de o avalanșă, pornită de pe versanții Bucșoiului. Evenimentul a pus semne de întrebare cu privire la amplasarea adăpostului, astfel că, în 1924, SKV a decis relocarea cabanei. Resturile fostului adăpot au fost cărate 150 de metri mai sus, în golul alpin, unde s-a ridicat noua construcție.

Cabana a fost modernizată în mai multe rânduri: între anii 1938 și 1939, în 1967.

În martie 1998, însă, cabana a ars, rămânând în picioare doar clădirea Refugiului Salvamont, construit de curând. În următorii ani, Refugiul Salvamont a constituit singurul adăpost pentru turiști., însă a fost construită o nouă cabană, care a fost dată în funcțiune în două etape: mai întâi o anexă (2006), apoi clădirea cea mare (2007).

În prezent, cabana poate caza 100 de persoane, în camere cu 3, 4, 6, 9 și 14 paturi, și este deschisă în permanență. Mai multe AICI.

www.malaiesti.ro

www.malaiesti.ro

Cabana Caraiman

În primăvara anului 1937, un grup de tineri îndrăgostiți de munte, constituiți în ”Grupul Alpin Brav” (mai târziu, în același an, denumirea se va schimba în ”Clubul Carpatin Român”) au decis construirea unei cabane pe culmea Caraimanului. Adăpostul urma să fie așezat pe o terasă de unde să se poată admira Valea Jepilor și culmile Munților Baiului, iar locul acesta era Șaua Mică a Caraimanului.

Spre deosebire de alte cabane, construite în aceeași perioadă în Carpații Meridionali, Caraiman a rezistat destul de bine intemperiilor, cu excepția acoperișul, care a fost luat de vânt în 1938, 1947 și 1959. În perioada 2005-2006, cabana a fost renovată.

Astăzi, Cabana Caraiman nu mai este, oficial, în circuitul turistic, deoarece a devenit proprietatea unui cetățean britanic, care o folosește, de două ori pe an, drept casă de vacanță. Mai multe puteți citi AICI.

 

www.f64.ro

www.f64.ro

Cabana Diham

Aflată la o altitudine de 1.320 de metri, cabana de sub Măgura Cenușie a apărut în 1934, pe locul unor grajduri de vite.

Cabana a beneficiat de două etape de extindere și modernizare, prima a avut loc în anii ’70, iar cea de-a doua a avut loc în jurul anilor 2000, în 2001 fiind dat în folosință al doilea corp al clădirii. Într-o dimineață de decembrie, în 2002, un incendiu a distrus până la temelii cele două cabane de la Diham.

Ulterior, cu ajutorul donațiilor strânse de Asociația Română de Turism ”Gioni Baboș” și de iubitorii de munte, s-a putut ridica o nouă cabană, modernă și spațioasă. După reconstruire, cabana a primit un nou nume: Diham Phoenix, cu trimitere la pasărea ce renaște din propria cenușă. Actualul adăpost are 87 de locuri, în camere de 2-6 persoane. Mai multe despre istoria cabanei Diham găsiți AICI.

munte.stfp.net

munte.stfp.net

Cabana Omu

Prima clădire ridicată pe Vârful Omu este datată 1888 și pare că a fost construită de către Asociația Carpatină Transilvană, cunoscută publicului sub denumirea germană Siebenburgischer Karpaten Verein (SKV).

În ianuarie 1926, cabana Omu trece printr-un proces de reconstrucție, după ce unul dintre corpurile cabanei este distrus într-un incendiu, în octombrie 1911.

Deşi fusese extrem de solid construită, fiind prinsă, la temelie, în 12 blocuri de beton de câte doi metri cubi fiecare şi ancorată în 24 de puncte, ”casa vibra şi mai ales urla extraordinar în timpul uraganelor, care la Omu suflă foarte des”, după cum susținea Haret. De aceea, în 1927, cabana a fost ”legată” de stânca Omu, printr-o ”magazie-tampon” din piatră și ciment.

Între 1936 și 1937 au loc lucrări de extindere, rezultatul fiind clădirea care se păstrează aproximativ în aceeași formă până astăzi. În prezent, cabana Omu are o capacitate de 44 locuri de cazare la prici. Mai multe AICI.

www.wonderfulromania.ro

www.wonderfulromania.ro

Cabana Curmătura

Situată pe versantul sudic al Pietrei Mici, în Poiana Curmăturii, sub curmătura dintre Piatra Mică și Vârful Turnul Pietrei Mari, Cabana Curmătura este locul de plecare pentru multe trasee montane și se poate ajunge la cabană, cel mai repede, prin Prăpăstiile Zărneștilor.

Cabana de la 1.470 de metri altitudine a fost construită în 1938 de SKV, secția Brașov și este una dintre cabanele preferate ale iubitorilor de munte.

Curmătura are o capacitate de 82 locuri, în camere cu 2-3 paturi și dormitoare comune.

www.cabana-curmatura.ro

www.cabana-curmatura.ro

Cabana Dochia

În 1908, cu fonduri de 5.000 de lei, se ridică, din pietre unite cu lut, prima cabană din Carpații Orientali. Construcția a stat în picioare numai 20 de zile, din cauza mortarului ”rău făcut” și a lipsei unei fundații de zid, astfel că, în 18 iulie 1908, cabana a fost dărâmată de o furtună.

După acest eveniment nefericit, cabana este reconstruită. Deși unele surse susțin că adăpostul din Ceahlău ar fi fost construit între 1912 și 1913, săpăturile pentru extindere, din 1985-1989, au scos la lumină frontispiciul unei ferestre din vechea cabană, pe care scria ”construită între 1910-1914, funcționează de la 15 mai la 15 septembrie”.

În 1983, cabana este racordată la izvoarele de sub Fântâna Rece, iar în 1984, la rețeaua electrică din Durău. Dochia a trecut prin mai multe etape de modernizare, cea mai recentă fiind în 2013. Mai multe despre istoricul cabanei găsiți AICI.

Trebuie amintit și că, în urmă cu aproximativ două săptămâni, salvamontiștii au pierdut cabana, după ce firma Durău S.A. a câștigat procesul împotriva Consiliului Județean Neamț. În acest sens, salvatorii montani din Neamț sunt obligați să evacueze baza de la cabana Dochia, în urma unei hotărâri judecătorești. Citește continuarea AICI.

www.turism-blog.ro

www.turism-blog.ro

Cabana Bâlea Lac

Prima cabana din zona lacului Bâlea a fost ridicată în 1904, tot de SKV, și a fost inaugurată la 29 august 1905. Era o construcție simplă, din piatră, prevazută cu o singură cameră.

În 1937, cabana a fost extinsă cu un corp de lemn. În perioada anilor 1948-1949 s-au reluat lucrările pentru refacerea cabanei, noua construcție fiind inaugurată la 27 noiembrie 1949.

În 1975, pentru facilitarea accesului la cabană și la traseele de creastă din Făgăraș, s-a amenajat linia de telecabina.

În 1995 cabana Bâlea Lac a fost distrusă în totalitate de un incendiu. Abia în 2000 se începe reconstrucția actualei cabane.

Zona lacului Bâlea este cu atât mai frecventată, cu cât devin mai populare Hotelul de Gheață și Biserica de Gheață care se construiesc aici deja de câțiva ani. Despre acest hotel am scris AICI.

ro.wikipedia.org

ro.wikipedia.org

Cabana Babele

Sub vârful Babele, la 2.206 de metri și la răscruce de drumuri, se află una dintre cele mai populare cabane din Munții Bucegi.

Cabana Babele a avut parte, pentru ridicarea sa, de concerte deosebite de muzică de cameră și lieduri. Un prim concert organizat cu scopul de a strânge fondurile necesare lucrărilor viitorului adăpost din Bucegi a avut loc în februarie 1935, la sala Odeon din Ploiești.

Despre lucrările de construcție se știe că au fost conduse de către unul dintre membrii ADMIR, Emilian Iliescu, dar  în august 1937, președintele de atunci al ADMIR, Udriște-Olt, a venit pe platoul din Bucegi să supervizeze personal construcția. O lună mai târziu, în septembrie, a fost ales și primul cabanier, Gheorghe Berceanu. Însă boom-ul popularizării cabanei Babele va începe odată cu ridicarea telecabinei Bușteni-Babele. Mai multe informații aveți AICI.

commons.wikimedia.org

commons.wikimedia.org

Cabana Negoiu

Prima construcție care a primit numele de ”Cabana Negoiu” a fost ridicată în 1881, de către Societatea Carpatină Transilvăneana, din Sibiu.

Ca și alte cabane, și Negoiu a trecut prin procese de modernizare. Primul a fost în anul 1890, când o cabană mai mare i-a luat locul, după care a devenit locuinta cabanierului. A doua cabană, inaugurată tit în 1890, a fost mărită de două ori, în 1907 și în 1914-1915. În 1937 a intrat în funcțiune al treilea corp – actuala ”cabană veche”.

Cabana nouă, cu două etaje, a fost ridicată între 1957 și 1962, iar inaugurarea ei a avut loc la 10 mai 1963. Situată la o altitudine de 1.553 de metri, Cabana Negoiu stă expresie pentru cabanele care au rezistat timpului.

 

www.cabananegoiu.ro

www.cabananegoiu.ro

Cabana ta

Am enumerat 9 cabane, pentru a vă lăsa posibilitatea să întregiți lista cu cabana voastră preferată, de suflet sau la care, pur și simplu, vă gândiți des. Care să fie?

 

Citește și: FOTO. Cele mai populare cabane montane în perioada comunistă

Citește și: Istoria Cabanei Postăvaru: Cel mai vechi adăpost funcțional din Carpați

Citește și: TOP 10 chilipiruri: Ce cabane montane poți cumpăra la prețuri accesibile

Comments

comments

8 Responses

  1. Jobic

    Cabana Podragu este cea mai spectaculoasa din tara, in opinia mea. E si pacat sa o ratezi daca mergi prin muntii Fagaras.
    Cea mai de suflet pentru mine este cabana Valea Sambetei. Am pentrecut acolo cele mai frumoase revelioane si am cunoscut oameni de milioane. Desi nu mai e cum a fost, ramane cabana care imi trezeste cele mai frumoase amintiri.

    Răspunde
  2. brosteanu maria

    Cabana Bolboci e cabana mea de suflet…ai mei m-au dus acolo prima data la 2 luni si de atunci in fiecare an,ma reintorc cu drag la tanti Nina si la nea Doru. Merg acolo de aproape 18 ani si pot spune ca este a doua mea casa. 🙂

    Răspunde
  3. MishuLynne

    Interesant articolul. Dar am o mentiune importanta referitoare la Cabana Caraiman: turistii pot fi cazati in cabana. Am fost acolo ultima data pe 01.01.2015.

    Răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*