Un studiu publicat în revista ”Psychological and Cognitive Sciences” a arătat că alpiniștii originari din țări cu structuri sociale rigide, ca Rusia și China, sunt mai atrași de vârfurile himalayene și mai determinați să le urce. De asemenea, aceștia sunt și cei mai predispuși la a muri pe culmile de deasupra norilor.

Orice alpinist experimentat va susține că este imposibil să prevezi ce alpiniști vor atinge optimiarii și cine va fi trece în lumea celor veșnice, pe culmile himalayene. Cu toate acestea, studiul ”Hierarchical cultural values predict success and mortality in high-stakes teams” încearcă să explice succesul sau insuccesul expedițiilor, în funcție de cultura socială a statelor din care provin alpiniștii.

Cum s-a efectuat cercetarea

Cercetatorii au examinat 5.104 de expediții, din perioada 1905-2012, folosind datele din ”Himalayan Database”, o arhivă online a expedițiilor. Cercetătorii au avut în vizor o gamă largă de variabile, printre care și anul în care s-a realizat fiecare expediție, dar și dacă alpiniștii au folosit oxigen suplimentar. Pentru rigoare științifică, echipa de cercetare a exclus din analize echipele internaționale, dar și ascensiunile solo.

Fiecare țară a fost evaluată în funcție de rigiditatea ierarhiilor culturale. În acest sens, pe primul loc în topul rigidității sociale s-au aflat China, Rusia și India. La jumătatea scalei de rigiditate s-au aflat Statele Unite ale Americii și Canada. La polul opus s-au situat Italia, Austria și Norvegia.

Astfel, alpiniștii care vin din țări cu structuri sociale rigide, precum Rusia și China, au șanse mai mari să reușească atingerea vârfului unui masiv, dar, totodată, sunt în pericol mai mare de a pieri în timpul ascensiunii.

De ce?

Pentru a explica situația, cei trei cercetători, Eric M. Anicicha, Roderick I. Swaabb și Adam D. Galinskya, au venit cu o abordare științifică. Pe de o parte, succesul sau insuccesul unei expediții depinde de competența liderului, iar în țările cu structuri sociale rigide, acesta se diferențiază. Pe de altă parte, echipele care vin din țări care promovează egalitatea socială se descurcă mai bine în situații critice. Potrivit studiului, motivul pentru care statele care promovează egalitarismul se descurcă mai bine în situații dificile este, în primul rând, comunicarea dintre membrii expediției. Aceștia schimbă informații, pun cap la cap idei și vin cu soluții de supraviețuire la care probabil că nu s-ar fi gândit separat.

Un alt motiv ar fi că echipele care vin din state cu structuri sociale rigide își asumă toate riscurile pentru reușita unei ascensiuni. În schimb, echipele care vin din țări care susțin egalitarismul urcă mai rar și, adesea, au mai puțin decedați.

”Ierarhiile au crescut atât succesul, cât și numărul de morți în ascensiunile din Himalaya”, a declarat unul dintre autorii studiului, Roderick I. Swaab, profesor asistent la Departamentul de Comportament Organizațional al INSEAD, din Franța.

Ce părere au alpiniștii despre studiu

Fapt curios, dar se pare că alpiniștii nu sunt străini de această situație, potrivit Outside Online.

”Cred că știam, într-un fel sau altul, că lucrurile stau cam așa. Dar e bine că s-a demonstrat științific”, a declarat Conrad Anker.

De altă opinie sunt ghizii. Rodrigo Mujica, un ghid montan întrebat de Outside Online ce părere are despre studiu, a răspuns că noțiunile de cultură socială pe care le au alpiniștii nu sunt relevante și nu pot prevesti ce se va întâmpla într-o expediție.

”Succesul sau eșecul nu e niciodată rezultatul unui singur factor, ci depinde de mai mulți. Poate că alpiniștii se îmbolnăvesc în ziua ascensiunii, iar asta nu ține de cultura socială”, a spus Mujica.

Cu toate acestea, cercetătorii au susținut că studiul lor nu pretinde și nu estimează dacă o ascensiune va reuși sau nu, în funcție de țara de apartenență a alpiniștilor. Mai mult, studiul nu face o linie de demarcație între naționalitățile care mor sau supraviețuriesc expedițiilor himalayene, tocmai pentru a nu crea stereotipuri.

Citește și: FOTO. Topul celor mai mari tragedii din istoria alpinismului

Citește și: Alpinismul clasic este pe moarte

Citește și: FOTO. Ciprian Pătraşcu, al cincilea român în Antarctica, despre supravieţuirea la -40°C

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*