Germanii și austriecii vor să transforme satul Luncanii de Sus,un cătun părăsit din Munții Poiana Ruscă, în destinație de vacanță sau chiar domiciliu. Deși viața în acest sat a rămas înțepenită în epoca arhaică, oficialii judeţului au demarat mai multe proiecte de amenajare pentru ca visul străinilor să devină realitate.

O bună parte din gospodăriile goale din Luncanii de Sus, un sat devenit cătun aproape părăsit din zona Munţilor Poiana Ruscă, au fost scoase la vânzare şi au început să fie cumpărate de familii din Germania sau Austria, care sunt interesate să le transforme în case de vacanţă ori chiar să le locuiască permanent după reamenajare.

„Este zona de munte, o zonă mai puţin populată, foarte frumoasă, dar mai izolată”, a declarat, pentru Agerpres, Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

Viața în Luncanii de Sus poate fi foarte frumoasă, atât vara, cât şi iarna, dar, la fel de bine, poate fi și o viață foarte grea pentru cineva neobișnuit cu acest stil. Spre exemplu, fântânile se află la câțiva kilometrii de case.

„Viaţa de aici nu e uşoară, dar ne-am obişnuit cu ea. Munca ne ţine sănătoşi. Mulţi au părăsit acest loc, dar au început să vină străini”, spune Dumitru Isac, unul dintre septuagenarii cătunului.

„Avem în acea zonă mai multe sate care se depopulează. Este un fenomen specific în acea zonă de munte, Bara-Dobreşti-Ohaba Lungă. Unde sunt zone de munte sau chiar de deal, unde nici măcar producţia agricolă nu este extraordinară, sunt localităţi care se depopulează. Este o zonă mai delicată, care nu-şi găseşte stabilitatea. Unii dintre cei care au rămas nu au unde să plece. Unii au copii şi-i mai ajută, îi duc cu ei. Alţii sunt la o anumită vârstă la care nu mai pleacă din satul acela amărât, unde au o căsuţă şi o grădină în jur. Unde Dumnezeu să se mai ducă?”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

Ce vor să facă autoritățile locale

Administraţia judeţeană are în proiect două lucrări mari pentru amenajarea acestei zone din Munții Poiana Ruscă, mai ales ca atracţie turistică, fiind apropiată de bisericile din lemn, de Voroneţul Banatului (Mănăstirea de la Româneşti), de Peştera Albastră, de Valea lui Liman.

„Sunt nişte lucrări de aducţiune de apă care se fac de la Lacul Surduc, mai exact este o conductă care va tăia muntele, pe 4,5-5 km, şi care va ajunge exact în acea zonă. Apoi, mai avem o lucrare care pleacă de la Fârdea (din apropierea lacului Surduc), traversăm muntele spre Tomeşti, dar Consiliul Local Tomeşti nu ne-a trimis, încă, hotărârea prin care se aprobă ca drumul comunal să treacă la rangul de drum judeţean, ca să-l luăm noi în administrare, ci doar comuna Fârdea ne-a transmis-o. Acel drum ar urma să lege zona Lacului Surduc de zona mănăstirilor de la Tomeşti – Luncani”, explică Titu Bojin.

Citește și: Mărișel, o comună din Apuseni ce seamănă cu satele poloneze de munte, de pe vremea străbunicilor

Citește și: Comori căutate de Diavol, dragoste imposibilă și trăsnete puternice. Legendele Munților Apuseni

Citește și: Destinații de vacanță: cinci sate de munte de poveste

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*