Drumețiile montane reprezintă o adevărată pasiune pentru tot mai mulți iubitori de natură, însă drumeții nu sunt scutiți de pericole, indiferent de dificultatea traseului montan.

Iată care ar fi cele trei mari tipuri de pericole cu care te poți confrunta pe un traseu montan:

  1. Pericolele „subiective”

Pericolele „subiective” sunt generate strict de comportamentul uman; spre exemplu, de alegerea traseului, a partenerilor de drumeție, de surmenaj, de deshidratare sau de cățărare pe o rută aflată cu mult peste abilitățile cățărătorilor.

  • Căderea. Poate fi cauzată de neatenție, oboseală, echipamente prea grele, condiții meteorologice nefavorabile, tendința de a supraestima abilitățile personale sau de calitatea foarte proastă a echipamentului. Spre exemplu, acești bocanci de munte sunt ideali pentru stabilitate pe teren accidentat și scad semnificativ riscul alunecărilor în zonele dificile ale traseului.
  • Locul de campare prost ales. Locul de campare trebuie să fie ferit de căderile de pietre, vânt, fulgere, avalanșă sau inundație.
  • Echipamentul de munte. Spre exemplu, corzile de cățărare pot fi uzate, existând pericolul ruperii lor.

2. Pericolele obiective

Pericolele obiective sunt cauzate de munte și de vreme și nu pot fi influențate de om. Însă putem lua măsuri de siguranță!

  • Altitudinea. La altitudini mai mari de 2.000 de metri, capacitatea de concentrare este redusă. Renunță la alcool și la tutun atunci când te afli la altitudini ridicate. Încearcă să dormi bine, să fii hidratat și să fii atent la simptomele răului de altitudine.
  • Vizibilitatea. Ceața, ploaia, întunericul și zăpada viscolită pot genera dezorientare. Asigură-te că știi întotdeauna unde te afli și caută un loc sigur de campare atunci când nu te mai poți orienta corespunzător. Ceața și temperaturile scăzute pot forma o peliculă de gheață pe stânci, care pot deveni foarte alunecoase. Totodată, evită pe cât posibil să te deplasezi prin întuneric, în special dacă afară plouă sau ninge.
  • Viroagele. Pietrișul și zăpada sunt canalizate în jos, prin viroage. Evită să te deplasezi prin astfel de „rigole”, deoarece există un risc sporit de alunecare.
  • Căderile de pietre. Blocuri de piatră de diferite mărimi și pietriș la baza unei ascensiuni poate indica faptul că în zona respectivă au loc frecvent căderi de pietre și de stânci. Ar fi indicat să apelezi la o rută alternativă.
  • Avalanșele, pe care le vom trata într-un articol separat.

3. Pericolele legate de vreme

Condițiile meteorologice pot să difere aproape în totalitate de la o zonă montană la alta, aflate la o distanță de doar 10 kilometri. Furtunile care se apropie pot fi dificil de observat din timp din cauza vârfurilor montane. În plus, cerul senin se poate transforma într-o furtună de zăpadă în mai puțin de o oră. Iată câteva lucruri pe care trebuie să le știi despre vreme:

  • Vântul este, de obicei, mai puternic în zona montană decât la altitudini joase.
  • Precipitațiile sunt mai frecvente pe partea „vântoasă” a muntelui, unde și ceața este mai densă.
  • La altitudini mai mari de 2.400 m, poate să ningă oricând în timpul anului în zona climatică temperată. Evident, șansele să ningă în iulie sunt mult mai mici decât în lunile de toamnă și de iarnă.
  • Aerul este mai uscat la altitudini mari, iar deshidratarea reprezintă un pericol real.
  • Fulgerele sunt frecvente și lovesc cu precădere punctele înalte ale traseului. Citește și: Cum te adăpostești de furtună și fulgere pe munte
  • În timpul ploii și după ploaie, așteaptă-te la alunecări de teren și căderi de pietre, dar și la o dificultate crescută a traseului, și plănuiește timpul în consecință.
  • Când vântul este puternic, iar temperaturile sunt scăzute, crește riscul apariției degerăturilor. Atenție la calitatea echipamentului pe care te bazezi într-o astfel de drumeție! Spre exemplu, o astfel de geacă de munte de expediție este foarte potrivită pentru condiții meterologice extreme, cu condiția să respecți și regula de aur a celor trei straturi.
  • La 1.000 de metri altitudine, temperatura scade, în medie, cu 5,5 grade Celsius, însă diferențele de temperatură între zonele joase, de la baza traseului, și cele aflate la mare altitudine pot fi și mai mari.
  • Altitudinea ridicată se traduce și printr-o intensitate mai mare a razelor ultraviolete. În plus, vântul rece te poate face să subestimezi puterea razelor UV, fapt ce crește semnificativ riscul de a-ți prăji efectiv pielea, mai tare decât ai face-o la malul mării, în plin sezon estival. Folosește cremă cu protecție solară, ochelari de soare și căciulă sau șapcă.

Citește și: 

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*