Pericole pe munte. Care sunt și cum le eviți

„Iar mergeți pe munte? Nu e periculos? Nu sunt urși, avalanșe, frig de îngheață pietrele? Ce faceți dacă vă prinde ploaia pe traseu?”.

Am auzit deseori astfel de întrebări, puse în special de oamenii care nu și-aud ezvoltat pasiunea pentru traseele montane și sunt (pe bună dreptate, uneori) îngrijorați de anumite aspecte care țin de această frumoasă pasiune.

Pentru ei, dar și pentru entuziaștii mai puțin precauți, am pregătit o listă în trei părți cu tipurile de pericole care te pândesc pe munte. Nu pentru a tăia elanul cuiva, ci pentru că puțină conștientizare nu strică niciodată.

Avem, astfel, trei categorii de pericole:

1. Pericole care țin de acțiunile noastre;
2. Pericole independente de acțiunile noastre;
3. Pericole care țin de vreme. Acestea reprezintă o combinație între pericolele independente de acțiunile noastre și cele care derivă din comportamentul nostru.

Să le luăm pe rând.

1. Pericole care țin de acțiunile noastre

Oferim câteva exemple, iar lista poate continua:

• alegerea unui traseu mai dificil decât putem „duce”;
• alegerea unor parteneri de drumeție cu care nu ai niciun fel de „chimie” și care îți transformă traseul într-un calvar psihologic;
• lipsa odihnei și surmenarea fizică;
• deshidratarea;
• căderea (din neatenție, oboseală, echipamente prea grele, lipsa unei atenții sporite în condiții meteo dificile sau lipsa unor astfel de bocanci de munte care să-ți asigure aderența optimă, indiferent de tipul de teren pe care pășești;
• locul de campare ales (trebuie să fie ferit de căderile de pietre, vânt, fulgere, avalanșă sau inundație);
• folosirea unui echipament mult prea uzat (spre exemplu, corzile de cățărare pot fi uzate, existând pericolul ruperii lor, fapt pe care îl poți evita achiziționând corzi noi).

2. Pericole independente de acțiunile noastre

Aceste pericole nu pot fi influențate de către noi, însă putem lua măsuri de siguranță pentru a le evita.

• altitudinea. La altitudini mai mari de 2.000 de metri, capacitatea de concentrare este redusă, așa că te sfătuim să renunți la alcool și la tutun atunci când te afli la astfel de altitudini. În plus, hidratează-te constant și încearcă să dormi bine pentru a contracara cât mai mult efectele pe care altitudinea le are asupra organismului tău.
• viroagele. Evită să te deplasezi prin ele, deoarece există un risc sporit de alunecare.
• avalanșele;
• căderile de pietre. Dacă la baza unei urcări vezi tot felul de blocuri de piatră și pietriș, înseamnă că în zona respectivă ar putea avea loc, frecvent, căderi de pietre. Alege o rută alternativă și în niciun caz nu campa la acolo.

Citește și: Cum așezi lucrurile în rucsac. Eficiență în 4 pași

3. Pericolele care țin de vreme

La munte, vremea este capricioasă. Cerul senin se poate transforma în furtună în mai puțin de o oră, iar furtunile care se apropie pot fi dificil de observat din timp din cauza vârfurilor montane.

Și ar trebui să știi următoarele lucruri:

• vizibilitatea. Ceața, ploaia, întunericul și zăpada viscolită pot genera dezorientare. Asigură-te că știi întotdeauna unde te afli și caută un loc sigur de campare atunci când nu te mai poți orienta corespunzător;
• ceața și temperaturile scăzute pot forma o peliculă de gheață pe stânci, ca un fel de polei, iar stâncile pot deveni foarte alunecoase;
• vântul. Acesta este, de obicei, mai puternic în zonele montane decât la baza muntelui;
• pe partea expusă vântului, precipitațiile sunt mai frecvente, iar ceața este mai densă;
• la altitudini mai mari de 2.400 m, poate să ningă oricând în timpul anului, însă șansele să ningă în iulie sunt mult mai mici decât în martie, spre exemplu;
• la mare altitudine, aerul este mai uscat, iar deshidratarea reprezintă un pericol real;
• fulgerele sunt frecvente și lovesc cu precădere punctele înalte ale traseului! Așa că îți recomandăm să citești asta. În curând, aceste informații ți-ar putea fi utile: Cum te adăpostești de furtună și fulgere pe munte
• alunecările de teren și căderile de pietre sunt frecvente în timpul ploii și după ploaie, precum și pe anumite tipuri de trasee;
• când e foarte frig afară, iar vântul este puternic, crește riscul apariției degerăturilor. Așa că îți recomandăm să citești asta: Cum îți dai seama că suferi de degerături, până nu e prea târziu
• La 1.000 de metri altitudine, temperatura este, în medie, mai scăzută cu 5,5 grade Celsius decât la altitudine zero, însă diferențele de temperatură între zonele joase și cele aflate la mare altitudine pot fi și mai mari. Așa că ai grijă cum te îmbrați și ce haine iei în rucsac;
• cu cât altitudinea este mai mare, cu atât razele ultraviolete (UV) sunt mai puternice. De asemenea, vântul rece te poate face să subestimezi puterea razelor UV, fapt ce crește semnificativ riscul de a-ți prăji pielea mai tare decât vara, pe malul mării. Folosește cremă cu protecție solară, ochelari de soare și căciulă sau șapcă.

Citește și: Ce este hipotermia și cum o eviți pe munte

Comments

comments