Înființat în anul 2000, Parcul Național Călimani se întinde pe 24 de mii de hectare și de-a lungul unor secole bune de legende și tradiții. Aici, bătrânii deapănă amintiri din perioade demult apuse. Oamenii necredincioși transformați în stane de piatră, inscripțiile getice sau comorile haiducilor sunt doar câteva dintre poveștile care redau culoarea locului.

Rezervația 12 Apostoli

La extremitatea nordică a culmii dintre Dorna şi Neagra Şarului, stane de piatră, lavă cimentată şi mâncată de timp, de ploi şi de vânt, cu forme zoomorfe și antropomorfe, stau mărturie ritualurilor străvechi, din vremea dacilor.

Potrivit legendelor, Călimanul era ”muntele ascuns”, un loc pentru ceremonii dacice, iar ”statuile” din complexul 12 Apostoli sunt, de fapt, oameni necredincioși care au fost pedepsiți de Dumnezeu prin pietrificare.

Moşul, Mucenicul, Mareşalul, Nefertiti, Ramses, Guşterul sunt doar câteva dintre denumirile bizare pe care ”statuile” le-au primit de-a lungul timpului. Li se mai spun şi Pietrele Roşii, iar unii călători le aseamănă cu sculpturile uriaşe din Insula Paştelui.

Odată cu instalarea creştinismului, cele 12 stânci au primit numele celor 12 apostoli biblici. Ceremoniile dacice au fost păstrate și transformate în sărbători creștin-ortodoxe, astfel că, pe 29 iunie, localnicii urcau pe crestele muntelui pentru a serba Moşii de Sânpetru. Această celebrare a soarelui, bradului şi focului a fost interzisă de autorități în 1914.

Inscripții vechi de 2.500 de ani

În 4 iunie 1987, după o zi ploioasă, Vasile Pata, fost șofer la exploatarea de sulf din Călimani, mergea, împreuna cu familia, spre Rezervația 12 Apostoli. Fiul lui Vasile, care pe atunci era în clasa a XII-a, a descoperit, într-un șant adânc de doi metri, săpat de viitură, o piatră pe care erau gravate însemne ciudate, printre care și simbolul soarelui. Apoi, familia lui Pata a mai găsit trei pietre gravate.

Ajutat de câțiva localnici, Vasile Pata a dus pietrele acasă și a sunat la Institutul de Științe din București. Pietrele au fost studiate de profesorul Traian Naum și de arheologul Marin Cârciumaru. Potrivit cercetărilor, se pare că pietrele au fost inscripționate la mijlocul mileniului IV î.e.n.  Gravurile sunt identice cu literele alfabetului geților, alături de câteva simboluri solare, asemanatoare celor din vechile culturi antice, egiptene sau aztece. Un desen pare să simbolizeze Soarele și câteva planete. Altul pare un simbol precreștin.

Haiducii și comorile ascunse în peșteri

Bătrânii amintesc și de poveștile cu haiduci din Munții Călimani. Pintea este cel mai cunoscut dintre haiducii care a cutreierat pădurile masivului vulcanic, iar palma acestuia este încrustată în stâncă la Apa Rece, în apropiere de Izvorul lui Pintea.

Istorisirile îi pomenesc și pe Pohonțu, Pleșcă, Miu și Haralambie Niculiță. Poveștile lor se remarcă prin setea de dreptate și viața grea în inima munților. Legendele spun că în peșterile din zonă sunt comori ascunse, păzite de spirite rele.

Tăul Zânelor

Unul dintre cele mai frumoase lacuri naturale ale judeţului Bistriţa-Năsăud se află în Munţii Călimani, la altitudinea de 1.260 de metri.  Poartă numele de Tăul Zânelor și se găsește în apropierea Vârfului Chicera lui Pasăre, pe teritoriul comunei Bistriţa-Bârgăului.

Legenda spune că doi ciobani, Scurtu şi Pasăre, au întâlnit, într-o noapte cu lună plină, patru zâne care au venit să se plimbe într-o poiană din pădure. Văzând că au fost descoperite, zânele au dăruit ciobanilor un munte unde să-şi hrănească oile (numit azi Chicera lui Pasăre) şi un pârâu unde să le adape (Pârâul Scurtu). În schimbul acestor daruri, ciobanii au promis că nu vor veni în poiană în nopţile cu lună plină.

Într-o noapte, însă, ciobanii au trădat înţelegerea şi, ascunzându-se după arbori, s-au uitat la zânele care alergau goale prin poiană. Când i-au văzut pe ciobani, zânele au dezlănţuit o furtună puternică, cu tunete şi fulgere, prăbuşind muntele peste ei. A doua zi, oamenii au văzut un mic lac lângă poiana unde odinioară se plimbau zânele, pe care l-au botezat Tăul Zânelor.

 

1   Citește și: Cum vedea un drumeț Munții Bucegi, în 1930

 

2   Citește și: Cum au petrecut militarii români o săptămână pe Ceahlău, înainte de Primul Război Balcanic

 

3   Citește și: FOTO: Cum s-a transformat Cabana Omu de-a lungul timpului

 

Comments

comments

5 Responses

  1. omsuparat

    Nu am inteles nimic din articolul asta… este o facatura gen liberatea. Mai bine il scoateti, documentati un articol serios si apoi publicati…

    Răspunde
  2. Costin

    Și cam ce articol serios ai vrea tu să documenteze omul? Este vorba, în mod evident, despre miturile din Călimani, un articol care mie, personal, mi se pare că se încadreaza foarte bine la rubrica la care a fost pus. Decât să scoată ei articolul, care mie mi-a făcut dimineața frumoasă, mai bine dai tu cu niște apă pe față, să-ți revii.

    Răspunde
  3. gogu

    Costine, baga in vena.. nu te abtine… fiecare dimineata iti e frumoasa.. apropos.. tot sub calimani este un gore numit ion creanga.. ala scria niste povesti si mai tari.. sa vezi ce poti saliva dupa ele…

    Răspunde
  4. Ana Buzila

    În munții Călimănești chiar exista beciul lui pintea care ascunde o legenda ca ar fi plin cu butoaie de aur în biserica din Poiana Stampei este scris pe un panou ca o bătrână a făcut acea biserica cu bani din acel beci. Reportajul nu e o făcătură. Bunicii noștri știu de acea bătrână.

    Răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*