Microhidrocentralele din Munții Făgăraș: România, pusă la colț de Comisia Europeană

Comisia Europeană a demarat, pe 3 iunie, procedura de infringement împotriva României, din cauza microhidrocentralelor din Munții Făgăraș. Sunt vizate proiectele de pe râurile Dejani – Lupșa, Vistișoara, Capra și Buda.

Organizația WWF a depus, în urmă cu un an și jumătate, două plângeri oficiale către Comisie, cu privire la acțiunile de încălcare ale legislației europene și naționale, referitoare la apă și biodiversitate. Mai exact, se semnala nerespectarea ariilor protejate de interes european, prin construirea și amplasarea de microhidrocentrale (MHC) pe versantul nordic și pe cel sudic al Munților Făgăraș.

Astfel, pe 3 iunie, WWF – România a primit o scrisoare oficială de la forul european, prin care Comisia a anunțat demararea procedurii de infringement împotriva României.

„Demararea unei astfel de proceduri urmează unor demersuri de lungă durată ale Comisiei în urma cărora România nu a făcut modificările legislative necesare pentru soluționarea problemelor”, este menționat într-un comunicat de presă emis de WWF – România.

Organizația WWF a arătat ce directive încalcă proiectele de MHC de pe râurile Dejani – Lupșa și Vistișoara: Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate (Natura 2000) și Directiva privind accesul publicului la informațiile despre mediu în procesul de autorizare și construcție a MHC pe râurile cu stare ecologică foarte bună și bună din siturile Natura 2000, potrivit Agerpres.

Râurile din Munții Țarcu, amenințate de noi proiecte MHC

Dar nu doar apele menționate mai sus sunt în pericol, ci și râul Alb din Retezat și râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana din Munții Țarcu. Proiectele demarate pe aceste ape sunt avizate în condiții de ilegalitate.

„În cazul proiectului de pe râurile Șucu și Olteana din Munții Țarcu, autorizația de construire emisă de Primăria Comunei Zăvoi este ilegală, întrucât la emiterea acesteia au lipsit anumite avize și acorduri cerute prin Certificatul de Urbanism. În baza acestei autorizații de construire, titularul proiectului a demarat executarea lucrărilor şi organizarea de șantier. WWF solicită intervenția urgentă a autorităților relevante și în mod special a Ministerului Mediului care până în prezent nu a reacționat la sesizările WWF și ale Federației Coaliția Natura 2000”, au precizat reprezentanții WWF în comunicatul de presă.

În situl Munții Țarcu urmează să fie construite două MHC, ce vor afecta starea ecologică „bună” a râurilor. De asemenea, multe specii protejate de pești și habitatele lor sunt puse în pericol din cauza acestor proiecte. Cu toate că în februarie 2014, este interzisă avizarea de noi proiecte MHC în ariile protejate, prin Protocolul de Colaborare dintre WWF și Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură (Ministerul Mediului), APM Caraș-Severin publică pe site-ul instituției proiectele acordurilor de mediu. Ba mai mult, în iunie 2014, agenția emite acordurile.

Pentru a anula aceste acorduri emise de Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, Federația Coaliția Natura 2000 România a intentat o acțiune în instanță.

Citește și: Ultimul râu sălbatic din Carpați, distrus pentru construirea a două micro-hidrocentrale

Citește și: ”Zeci de mii de cântece sunt ucise în fiecare an în România”

Citește și: Pădurile virgine din România, în Patrimoniul Mondial al UNESCO

Comments

comments