În şaua masivului Caraiman, pe marginea abruptului către Valea Seacă, se înalță, maiestuoasă, mărturia unui veac de istorie. În lista Monumentelor Istorice, alcătuită de Ministerul Culturii, simbolul Bucegilor este clasat în grupa A, de valoare națională și universală. Pentru noi, cei care luăm la pas întinderile pe care abia le putem cuprinde cu ochii, Crucea Caraiman, căci de ea este vorba, își desfășoară, între cele două brațe, amintiri cu iz interbelic și comunist.

Crucea Caraiman este un monument istoric, care a fost construit între 1926 și 1928, pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial. Ridicată la altitudinea de 2.291 de metri, a fost desemnată cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, potrivit site-ului Guinness World Record.

Inițiativa Casei Regale

Monumentul a fost realizat prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ai României, “întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei”, aşa cum stă scris pe placa comemorativă fixată pe partea nordică a soclului. Legendele spun, pe de o parte, că monumentul ar fi fost ridicată după ce Regina Maria ar fi avut un vis. Munții Bucegi, reprezentați prin Vârful Caraiman, au fost stropiți de sânge românesc în Primul Război Mondial. Pentru construcția monumentului s-a ales vârful secundar al Caraimanului, deoarece, dacă s-ar fi construit monumentul pe vârful principal (2.325 de metri), Crucea nu ar mai fi fost vizibilă decât din apropiere, de pe platou.

Caracteristici

Crucea propriu-zisă are o înălţime de 28 de metri şi este executată din profile de oţel, fiind montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră, înalt de 8 metri. Lățimea stâlpului vertical este de 2 metri, lungimea brațelor orizontale până în axul stâlpului este de 7 metri, iar latura unui ochi pătrat de zăbrea este de 2 metri.

Inițial, crucea a fost construită direct în stâncă, soclul fiind clădit în 1930, după inaugurarea oficială din 14 septembrie 1928. În interiorul soclului se află o încăpere care a adăpostit generatorul de energie electrică ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii.

În documentele Arhivelor Naţionale ale României, monumentul ce străjuiește orașul Bușteni are mai multe denumiri. Cea oficială este e ”Monumentul Eroilor“, în timp ce în limbajul cotidian s-a păstrat, încă din anul 1933, titlul de ”Crucea de pe Caraiman“. O a treia variantă ce şi-a făcut loc în unele surse bibliografice secundare este ”Crucea Eroilor Ceferişti“, potrivit Historia.

Cum a fost construită

De asemenea, tot documentele atestă realizatorii structurii metalice: Direcţia de Poduri din cadrul Direcţiei Generale CFR şi secţiile L1 şi L5 Sinaia. Proiectanţii Crucii au fost inginerii români Teofil Revici şi Alfred Pilder, iar dirigintele de şantier a fost Nicu Stănescu. Proiectul ansamblului a fost realizat de arhitecţii Constantin Procopiu şi Georges Cristinel.

Ridicarea efectivă a Crucii a fost realizată de către Societatea Cultul Eroilor, fiind mobilizat și un număr mare de tineri. Sculele, lemnul, piesele metalice componente, precum și alte materiale necesare au fost transportate cu trenul până la stația CFR Bușteni. De aici, o parte dintre traversele metalice a fost transportată de care cu boi pe ruta Bușteni – Sinaia – Vf. Păduchiosul – Vf. Dichiu – Platoul Bucegi – Vf. Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularul Fabricii de Hârtie Bușteni. Funicularul a transportat piesele pe Valea Jepilor până în Cantonul Schiel – pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu caii și măgarii până în Vârful Caraiman.

Mai mult, deoarece drumul era anevoios, iar numărul căruțelor din zonă era insuficient, o bancă a acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziționarea mai multor căruțe.

În anul 1939, Crucea a fost racordată la sistemul energetic național, sursa fiind stația de la Coștila, iar legătura făcându-se printr-un cablu subteran. Până la instalarea regimului comunist, Crucea era aprinsă în noaptea de Sfânta Maria Mare (15 august), dar și de Înălțarea Domnului (sărbătoare cu dată variabilă, la 40 de zile după Învierea Domnului).

Monumentul, în fața intemperiilor comuniste

În perioada regimului comunist, monumentul din Bucegi a fost în planul unor schimbări dramatice. Un primar obedient regimului a dorit să taie brațele Crucii, iar în vârful coloanei rămase să monteze o stea roșie, semnul universal al regimului totalitar comunist.

O altă legendă se leagă de faptul că, în aceeași perioadă cu inaugurarea Crucii de pe Caraiman, a fost inaugurat și ”Monumentul Ultimei Grenade”, din orașul Bușteni. Despre această sculptură, operă a lui I.C. Dimitriu Bârlad, presa vremii a scris pagini întregi, pe când Crucea de pe Caraiman a fost vag amintită. Mai mult, în toate pozele vechi ale Crucii, aceasta apare cu tot cu soclul construit, după cum aminteam mai sus, în 1930. De aici, legenda susține că legionarii ar fi ridicat, de fapt, monumentul, iar acesta era motivul principal pentru care comuniștii au vrut să-l mutileze, prin tăierea brațelor. Mai mult, tot legionarii ridicaseră o cruce în pasul Mestecăniş, în munţii Giumalău.

Oricare ar fi adevărul, Crucea de pe Caraiman a rămas în beznă până la căderea comunismului.

Instalația electrică, vandalizată

După 1990, s-a montat o instalație electrică, Crucea fiind din nou iluminată. Instalația electrică a fost vandalizată în numeroase rânduri de către unii turiști, care s-au cățărat pe Cruce și au spart becurile.

În anul 2003, instalația care lumina monumentul s-a defectat. Pentru repararea instalației electrice, au lucrat echipe de salvamontiști care au fost nevoite să transporte în vârful muntelui sute de kilograme de materiale, în ciuda vântului și a temperaturilor scăzute. Instalația a fost repusă în funcțiune în decembrie 2004 și a fost racordată la sursa de energie electrică a orașului Bușteni.

Crucea a trecut în administrația MApN

Monumentul Eroilor-Cruce de pe Masivul Caraiman a trecut, în luna martie 2016, în administrarea Ministerului Apărării Naționale pentru a fi reabilitat, informează un comunicat de presă al MApN.

„Protocolul și procesul verbal prin care imobilul a trecut din domeniul public al Orașului Bușteni în domeniul public al statului și în administrarea MApN au fost semnate luni, 14 martie. Predarea s-a realizat în scopul reabilitării de către MApN a monumentului reper al unității naționale, construit în memoria militarilor români căzuți în luptele primei conflagrații mondiale”, adaugă comunicatul menționat.

Mai jos găsiți o galerie foto cu poze care ilustrează Crucea Caraiman în primii ani de la construcție:

www.totpal.ro
www.totpal.ro
www.totpal.ro
8articol(e) « 1 de 8 »

 

   Citește și: Istoria întortocheată a Cabanei Mălăiești, primul adăpost din Munții Bucegi

 

53b   Citește și: Alpinismul în România, de la prima ascensiune până la căderea comunismului

 

   Citește și: Istoria marcajelor montane. Marcarea traseelor, afectată de ”spiritul socialist”

 

Comments

comments

9 Responses

  1. Lazarescu Mihai

    Ce ma enerveaza expresia „de iz comunist”. E la moda sa scuipi pe aia care ti-au construit casa in care locuiesti…daca nu erau aia sa faca niste case cu iz comunist, dormea lumea tot in cort sau in bordei din sipci si balegar amestecat cu paie

    Răspunde
  2. Medeea

    Am tot auzit textul ăsta care spune ”comuniștii ne-au dat case, ne-au construit metrou” șamd. Prieteni, în perioada interbelică, România dezvolta, deja, branduri de renume internațional. Dacă nu veneau comuniștii la putere (impuși de Moscova, pentru că au preluat puterea fără să aibă susținere populară la noi în țară, partidul n-avea nici 10.000 de membri la început), am fi fost o țară mai dezvoltată decât Polonia. Și case s-ar fi construit oricum. Comuniștii au fost nevoiți să construiască blocuri, deoarece au mutat, aproape forțat, populația de la sate la orașe, iar totți sătenii deveniți, brusc, orășeni trebuiau cazați undeva. Dacă nu se făcea industrializarea și migrația forțată, locuințele ar fi fost îndeajuns de multe, iar orașele ar fi avut o populație mai sănătoasă, și nu una plină de cocalari, adică formată din cea de-a treia generație de oameni care s-au trezit, bezmetici, că nu mai pot umbla cu căruța, ci trebuie să ia tramvaiul. Să terminăm odată cu prostia asta. Și dacă nu crezi, uită-te puțin pe cifre și vezi cât de dezvoltate sunt, în prezent, fostele țări comuniste, în comparație cu cele pe care nu le-a atins ciuma.

    Răspunde
  3. ziardebusteni

    Faza de final ” În prezent, monumentul este în administrarea Consiliului Local al orașului Bușteni, unde există și un nou proiect, care își propune să acopere Crucea Eroilor cu o vopsea fluorescentă, iar deasupra ei să fie proiectat un spot laser. ” e prea tare ! articolul e interesant dar la sfârșit ați zbârcit-o. Sau aveti cumva vreo sursă care să confirme vopseaua fluorescentă, că asta ne mai lipsea.

    Răspunde
  4. Andrei

    Frumoase pozele. Pe vremea cand au fost facute crucea nu purta urmele cocalarilor in papuci si sandale, care urca cu telecabina, merg pana la cruce, fac poze si isi lasa urmele pe cruce, iar apoi se lauda ca au ajuns la munte. Faza cu vopseaua si laser-ul mi se pare prea de tot.

    Răspunde
  5. Razvan N.

    Puteti indica o sursa pentru informatia referitoare la constructia ulterioara a soclului? Alta decat alte site-uri care nu indica sursa proprie?
    In TOATE fotografiile vremii, bratele si soclul apar impreuna, si mai mult, in imaginile din perioada constructiei acestea prezinta schele _simultan_. Daca soclul ar fi fost construit ulterior, la ce ar mai fi avut nevoie de schele pentru brate? Chiar daca becurile s-ar fi montat atunci, nu ar fi fost nevoie de schele care mai mult ar fi incurcat.
    De asemenea, un calcul simplu ne arata cat de fantasmagorica este teoria conform careia avea 120 becuri de 500W fiecare. Intai si intai, Crucea are doar 76 de becuri (usor de numarat, chiar si cu ajutorul unei fotografii), se vad clar locasurile originale ale corpurilor de iluminat care sunt tot atatea.
    Am rugamintea sa va verificati sursele si sa nu mai scrieti „din auzite” de pe tot felul de site-uri. Sunt sigur ca un telefon la primaria din Busteni ar fi clarificat multe din aceste lucruri.

    Răspunde
  6. dumas

    În anul 1939, Crucea a fost racordată la sistemul energetic național, sursa fiind stația de la Coștila, raspuns . releul de la costila sa construit in 1967

    Răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*