Se apropie finalul acestui sezon de competiții sportive, iar în spatele premiilor, medaliilor și diplomelor adunate de sportivi stau sute de ore de muncă, mii de exerciții de stretching și, în unele cazuri, câteva accidentări. eMunte.ro a vorbit cu fizioterapeutul Mădălina Frățian despre problemele fizice pe care le suferă practicanții de trail running și MTB, despre cum le pot preveni, dar și despre rolul fizioterapiei în recuperare.

eMunte.ro: Care sunt problemele fizice cu care se confruntă alergătorii de trail?

Mădălina Frățian: Sportivi care practică trail running acuză, cel mai des, probleme în partea superioară, tensiune între omoplați, din cauza poziției drepte și încordate. De asemenea, foarte comune sunt afecțiunile la gambe și la coapse, respectiv contracturile generate de suprasolicitare. Alergătorii vin la fizioterapeut să decontractureze acești mușchi. În ceea ce privește accidentările, alergătorii fac entorse de gleznă sau genunchi. Aceste entorse sunt cel mai frecvent tip de accidentare la alergători, iar cauza apariției lor este, de obicei, încălzierea insuficientă a mușchilor înainte de o cursă montană.

eMunte.ro: Cum ar putea alergătorii să prevină accidentările?

M.F.: Alergătorii ar putea să prevină entorsele prin încălzirea mușchilor înainte de fiecare tură. Încălzirea este esențială. Totodată, stretchingul de la finalul unei alergări este la fel, dacă nu chiar mai important. Multe probleme pot apărea după efort, pentru că, după o cursă, alergătorii rămân cu mușchii contractați și pleacă acasă, fac lucrurile pe care le fac de obicei și adorm cu mușchii contractați. A doua zi, mușchii se simt mult mai obosiți și nu mai pot fi solicitați la intensitate maximă, iar alergătorul pornește în recuperare de pe o treaptă mult mai joasă decât dacă ar face acel stretching de final.

eMunte.ro: Credeți că pantofii de trail running destinați alergătorilor cu pronație exagerată sau cu pronație insuficientă sunt utili, sau considerați că apariția lor pe piață este o strategie de marketing, fără avantaje clare pentru sportivi?

M.F.: Cunosc multe cazuri în care acești pantofi de alergare, special construiți pentru diverse tipuri de pronație, au fost utili celor care i-au purtat. Important este ca alergătorul să știe ce tip de călcătură are și ce pantofi îi sunt recomandați. Pantofii aceștia au rol de susținere a piciorului și de corectare a poziției piciorului în călcare.

eMunte.ro: Care sunt cele mai frecvente afecțiuni la practicanții de MTB?

M.F.: La cicliști, patologic vorbind, cele mai dese sunt problemele din zona cervicală. În timpul pedalatului, greutatea este lăsată în față, spre ghidon, iar vibrațiile pe care le resimt pe potecile montane și încercarea de a controla cât mai mult aceste vibrații determină apariția unor contracturi în zona cu pricina. În funcție de poziția ciclistului, de traseul pe care îl are de făcut și de pozițiile sale pe bicicletă, un mountain biker poate avea, după o cursă, o poziție cifotică, adică să stea ghebos.

eMunte.ro: Și cum ar putea preîntâmpina aceste probleme?

M.F.: Pentru a preveni probleme cervicale, cicliștii trebuie să aibă mare grijă la poziția pe care o adoptă pe bicicletă. Trebuie să aibă spatele drept și să aibă șaua reglată, eventual șaua să fie și mai lată.

eMunte.ro: Care sunt cele mai întâlnite accidentări la mountain bikeri?

M.F.: Și la cicliștii pasionați de MTB pot apărea entorsele, spre exemplu, dacă pun piciorul în pământ și, din neatenție, călcă strâmb. Afecțiunile depind, bineînțeles, de cum cad. Se pot lovi oriunde, dacă nu au echipamentul specific și complet. Evident, ca risc, mountain bikerii sunt mai predispuși la accidentări, comparativ cu alergătorii, pentru că cicliștii depind și de factorul mecanic al bicicletei.

eMunte.ro: La câte competiții de mountain biking, respectiv trail running, poate participa un sportiv? Există date medicale în acest sens?

M.F.: Depinde de foarte multe detalii. Un răspuns exact ar fi, în cazul de față, un răspuns greșit. Depinde de ritmul general de antrenament al sportivului, depinde de problemele lui fizice, de cum se resimte organismul într-o competiție, dar și de cum se reface fiecare organism după un concrus. Nu există termeni clari, totul ține de sportiv în sine și de recomandările medicului care îl supraveghează. Un alergător se poate recupera în câteva ore, dacă știe cum. Nu mulți dintre cei care zic că a doua zi după o competiție alergă din nou, se duc acasă și se culcă. Sigur fac un stretching, își pun comprese, țin gheață, pentru că nu ar fi în stare să o ia de la capăt în următoarea zi.

eMunte.ro: Sportivii apelează regulat la fizioterapeut sau numai când au accidentări?

M.F.: Din păcate, cei mai mulți vin numai când au accidentări. Informarea asupra fizioterapiei este destul de slabă în momentul actual. Oamenii cred că fizioterapeuții fac masaje și cam atât, și nu că ar ajuta, într-adevăr, la refacerea unor mușchi, la prevenirea unor probleme. Prezența sportivilor la cabinetele de fizioterapie depinde foarte multe de medicul care îi supraveghează și de planul lui de prevenire și tratament în cazul unor afecțiuni. Există, totuși, și sportivi care au cultura fizioterapiei și se prezintă des la cabinetele specializate, însă numărul acestora este foarte, foarte mic. Trebuie menționat că echipele mari de MTB au kinetoterapuții lor și cicliștii sunt supravegheați, dar cei care activează individual nu prea vin la cabinete, fie că vorbim de alergători sau de împătimiți ai bicicletelor de munte.

eMunte.ro: Cum poate fizioterapia, concret, să ajute un pasionat de trail running sau de MTB?

M.F.: Fizioterapia lucrează cu secțiile de cardiologie, neurologie, ortopedie, endocrine, metabolice și așa mai departe. Fizioterapia poate lucra pe toate planurile și poate ajuta la găsirea cauzei unei afecțiuni, cum ar fi scolioza, sau la tratarea altora, cum ar fi hipomobilitatea. Medicul care se ocupă de recuperare pune diagnosticul, noi lucrăm pe fișa de tratament pe care o prescriu aceștia. În sens larg și rezumativ, fizioterapia implică o multitudine de tehnici pentru o varietate de afecțiuni. Când un sportiv vine la noi și acuză probleme fizice, în primul rând căutăm să eliminăm probleme pe care le-ar putea avea dacă nu ar practica activitățile sportive. Să vedem dacă există o patologie pe care trebuie să o ținem sub observație, să nu se agraveze. După aceea, trebuie să găsim modalitatea de a trata problema respectivă, mai ales în competiții. De exemplu, dacă un alergător a făcut cinci entorse la o gleznă, când pleacă într-o cursă de trail running, trebuie să știe să își pună contenții, o orteză să îți țină glezna. De asemenea, trebuie să știe că, de exemplu, când urcă o pantă, este necesar să evite anumite poziții ale gleznei și tot așa. Dacă sportivul știe ce are, află și cum trebuie să prevină lucrul respectiv. Sportivii ar trebui să meargă la fizioterapeut măcar pentru o verificare.

eMunte.ro: Cum pot sportivii apela la serviciile oferite de cabinetele de fizioterapie?

M.F.: Unele cabinete nu au un parteneriat cu Casa de Asigurări, iar aici sportivul poate merge oricând dorește, plătind pentru serviciile pe care primește. Pe de altă parte, există cabinete de fizioterapie unde se poate merge cu trimitere de la medicul de familie. Majoritatea cabinetelor private lucrează cu medici de recuperare, deci e posibil ca mergând la medic cu o accidentare, alergătorul sau ciclistul să fie redirecționat către un fizioterapeut, fără a cere acest lucru.

 

   Citește și: INTERVIU cu Sergiu Paraschivu. ”De la zero la campion” sau ce înseamnă să scrii o carte dedicată cicliștilor

 

   Citește și: Altitudinea te poate scăpa de kilogramele în plus

 

   Citește și: Dormitul la cort: trei mari avantaje pentru sănătate

 

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*