Harta geologică a lumii se va rescrie. Peștera Tăușoare din Munții Rodnei, parte din schimbare

Harta geologică a lumii va fi rescrisă, iar printre monumentele naturii care vor fi luate în considerare se află și Peștera Tăușoare din România. Studiile efectuate aici au demonstrat cât de importantă este această peșteră la nivel național și internațional, din punct de vedere științific.

Peștera Tăușoare din Munții Rodnei face parte dintr-un proiect unic în lume: descoperirea caracteristicilor ultimului interglaciar, ce s-a petrecut acum 125.000 de ani. Prin intermediul unui proiect cu finanțare europeană, ce a durat doi ani și jumătate, cercetători români și francezi au descoperit la Tăușoare elemente unice în lume.

„Avem lucruri unice pe glob, avem bilele de Tăuşoare care sunt mai rare decât operele lui Constantin Brâncuşi. Avem mirabilit care nu pot fi văzut în alte parte. Avem bogăţii unice din punct de vedere ştiinţific”, mărturisește custodele peşterii, Crin Theodorescu.

Tot în cadrul acestor cercetări, custodele Peșterii Tăușoare a descoperit un nou fel de speleotemă, denumită montmilch. Aceasta este parțial fluidă și este alcătuită din 16 tipuri de substanțe, asemănându-se cu o pastă albă. Dar nu este singurul element unic din Peștera Tăușoare, după cum susține chiar Crin Theodorescu.

În acest sens, prin proiectul cu finanțare europeană, cercetătorii vor să realizeze un proiect de management prin care s-a căutat conservarea biodiversității și protejarea habitatelor și speciilor aflate aici, potrivit Bistrițeanul. De asemenea, ei au elaborat o hartă electronică a sitului, au numărat liliecii din peșteră și au amenajat infrastructura de acces.

În ce constă proiectul de importanță mondială?

Din acest proiect mai fac parte încă două peșteri din România și patru din Franța. Aceste șapte monumente ale naturii vor fi monitorizate și evaluate, pentru a stabili starea actuală de precipitare în subteranul peșterilor. În acest sens, vor fi determinate caracteristicile ultimului interglaciar. Aparatura folosită pentru realizarea acestui proiect a fost construită de speologi români și presupune tehnica amprentei izotopice și captarea gazelor din apa de picurare.

„La capătul acestui proiect intenţionăm să rescriem harta geologică a lumii printr-un nou algoritm de calculare a orogenezei alpine”, a declarat Crin Theodorescu pentru Adevărul.

Rezultate obținute vor duce la constituirea unui regulament nou al ariei protejate. Regimul de vizitare al peșterii va fi în continuare restricționat și vor fi autorizate doar vizitele de natură științifică, didactică, de documentare  și speoturistice. Acestea vor avea loc în perioadele extrahibernale, moment în care coloniile de lilieci nu se mai află în subteran. Totodată, în Pestera Tăușoare nu vor intra mai mult de 60 de vizitatori/an.

Peștera Tăușoare a fost descoperită în anul 1955, de către învățătorul Leon Bârte. Aceasta se află în sud-vestul Munților Rodnei, la altitudinea de 1.000 de metri și este cunoscută ca fiind cea mai lungă peșteră din Carpații Orientali. Galeriile sale, care se întind pe o suprafață de 17.000 de metri, adăpostesc un mineral unic în România, „Mirabilitul”. De asemenea, aici se află cea mai mare concentrare de formațiuni de ghips din țară.

Citește și: FOTO. Cum arată Peștera lui Inți, cea mai recentă descoperire din munții Vâlcan

Citește și: FOTO. Un loc din România, în topul destinațiilor uluitoare de vacanță pentru străini

Citește și: Canionul Râpa Roșie: Când plouă, ”pâmânturile rele” devin pârâuri sângerii

Comments

comments