Schimbările climatice din ultimii ani pun România tot mai mult sub stres termic intens, iar Bucureștiul devine din ce în ce mai vulnerabil la valuri de căldură, care conduc la insule de căldură urbană amplificate de densitatea construcțiilor, asfaltarea excesivă și lipsa vegetației, dar și la furtuni sau alte fenomene, după cum indică raportul Starea Mediului în București 2025 realizat de Fundația Comunitară București. Vara anului 2024 a fost cea mai caldă din istorie în Capitală, cu o temperatură medie de 27,43°C, mai mare cu 5,97°C față de media perioadei din 1980 până anul trecut, și diferențe între centru și periferie chiar și de până la 8°C. Numărul orelor de stres termic ridicat a crescut semnificativ, cu aproape 18,7 numai în 2024 față de media ultimilor 10 ani, iar în vara acestui an a ajuns la cel puțin 500, conform estimărilor pe baza datelor ClimExRo. Fenomenele climatice extreme afectează deja sănătatea publică, infrastructura și economia locală și cer intervenții urgente pentru adaptare și reziliență. Platforma de mediu pentru București, programul strategic dezvoltat de Fundația Comunitară București, susține dezvoltarea unei strategii de reziliență climatică a Capitalei și investește 500.000 de lei, în parteneriat cu Orange Romania, într-o nouă rundă de finanțare pentru proiecte care creează soluții reale la provocările legate de schimbările climatice. Până acum, prin rundele și inițiativele speciale de finanțare, programul a susținut în total 58 de proiecte de mediu cu aproape 15 milioane de lei.

„Adaptarea la schimbările climatice devine o chestiune de supraviețuire urbană, nu doar de mediu. Prin Platforma de mediu pentru București, aducem împreună oameni, resurse și idei pentru a transforma datele științifice în acțiuni concrete. Bucureștiul este deja un punct fierbinte climatic, dar poate deveni și un laborator de inovație urbană. Alături de Orange Romania, construim un ecosistem colaborativ, format din organizații civice, mediul privat și administrația locală, prin care să transformăm Bucureștiul dintr-un spațiu vulnerabil într-unul pregătit pentru viitor, mai sănătos și mai rezilient, un oraș bun de trăit”, a spus Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București.

„Reziliența climatică este o prioritate pentru Ministerul Mediului și trebuie să fie o prioritate și în sensul de a oferi suport tehnic pentru proiectele publice ale societății civile, cum ar fi, de exemplu, o competiție publică prin care să susținem creativitatea și inovația proiectelor pilot publice. În ceea ce privește măsurile care trebuie luate, ambițiile ar trebui să fie, printre altele, să avem mai multe spații verzi, nu doar să asigurăm supraviețuirea celor existente, și să gestionăm resursele de apă corect, mai eficient și responsabil. Măsurile de care e nevoie acum nu sunt neapărat populare acum, dar sunt măsuri importante care vor aduce beneficii reale peste 20 de ani. Aici intervine și rolul societății civile și al cetățenilor. Nu cred că există un mecanism mai puternic decât consolidarea comunității civice, care să ceară politici publice autentice și responsabile în interesul comun. Trebuie să înțelegem că, pentru ca Bucureștiul să ofere condiții similare de reziliență climatică și de mediu cum vedem în alte orașe europene, este nevoie de măsuri dure, astfel încât copiii noștri să poată trăi aici, peste 30 de ani, în aceleași condiții sau mai bune”, a spus Diana Buzoianu, Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor în cadrul evenimentului „Bucureștiul rezilient climatic” organizat de Fundația Comunitară București.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*