De pe ”acoperisul” meleagurilor romanesti, drumetii pot vedea felurite siraguri de munti, separate, pe alocuri, de cuiburile asezarilor omenesti dimprejur. Aici se afla Cabana Omu din Muntii Bucegi, cladirea amplasata la cea mai mare inaltime in Carpati (2.505 metri) si cel mai inalt punct locuit permanent din Romania.

Multi dintre noi au trecut cel putin o data pe aici in drumetiile lor, dar ce stim despre istoricul cabanei?

Cabana de piatra

Prima cladire ridicata pe Varful Omu este datata 1888 si se pare ca a fost construita de catre Asociatia Carpatina Transilvana, cunoscuta publicului sub denumirea germana Siebenburgischer Karpaten Verein (SKV).

Inaugurarea a avut loc in 2 septembrie 1888, iar cabana a primit numele ”Casa de piatra de la Varful Omu”.

In 1900 este construita o a doua cabana, de aceasta data din lemn, de catre Societatea Carpatina Sinaia (SCS). Cele doua constructii functioneaza simultan pana in octombrie 1911, cand cabana din lemn este distrusa de un incendiu.

Constructii ramase pe hartie

Un an mai tarziu, SCS decide refacerea cabanei din lemn, dar actiunea ramane pe hartie pana in 1924, cand asociatia ”Hanul Drumetilor”, din care faceau parte, printre altii, scriitoarea Bucura Dumbrava, geograful Mihai Haret si scriitorul Emanoil Bucuta, incepe constructia unei cabane al carei nume urma sa fie “Casa Zorilor”. Noua cladire urma sa fie ridicata cu materiale aduse de la Fabrica de Hartie a fratilor Schiel din Busteni si urcate, cu telefericul, pana la Piatra Arsa. De aici, urmau sa fie carate pe poteca pana la Varful Omu.

In 1925, insa, ”Hanul Drumetilor” se desfiinteaza, iar ”Casa Zorilor” ramane neterminata.

Extinderea cabanei

In acelasi an, lucrarea este preluata de Touring-Clubul Romaniei. Despre ridicarea acestei lucrari, Mihai Haret nota: ”o buna parte din material a fost carat cu spinarea omeneasca pe o distanţa de circa doi km., adica de pe Saua Vaii Cerbului pana in varful Omu”.

In ianuarie 1926, constructia era deja ridicata pe varf, iar cabana putea gazdui, din acest moment, pana la 25 de turisti. Inaugurarea oficiala a avut loc in 7 august 1926, in prezenta a peste 400 de drumeti.

Deşi fusese extrem de solid construita, fiind prinsa, la temelie, in 12 blocuri de beton de cate doi metri cubi fiecare şi ancorata in 24 de puncte, ”casa vibra ai mai ales urla extraordinar in timpul uraganelor, care la Omu sufla foarte des”, dupa cum sustinea Haret.

De aceea, in 1927, cabana a fost ”legata” de stanca Omu, printr-o ”magazie-tampon” din piatra si ciment.

Intre 1936 si 1937 au loc lucrari de extindere, rezultatul fiind cladirea care se pastreaza aproximativ in aceeasi forma pana astazi.

In prezent, cabana Omu are o capacitate de 44 locuri, 30 la prici și restul in camere cu 4-12 paturi. Mai multe informatii de ajutor despre cazare si preturi gasiti AICI. Daca vreti sa ramaneti peste noapte, este recomandat sa faceti o rezervare telefonica inainte, spre a evita situatiile neplacute. Si atentie, desi in apropiere se afla Statia Meteo Varful Omu (la 25 de metri distanta de cabana), spatiul cu pricina nu este destinat cazarii turistilor. De precizat ca la cabana se serveste mancare, meniul putand fi regasit pe site-ul adapostului montan, dar aici nu exista un izvor (cea mai apropiata sursa de apa potabila este la aproximativ 2 km).

Pentru a vedea cum arata cabana intre 1920 si 1930, accesati galeria de mai jos!

Foto: Boabe de grâu, nr. 3 din 1930
Foto: Boabe de grâu, nr. 3 din 1930
Foto: Boabe de grâu, nr. 3 din 1930
7articol(e) « 1 de 7 »

Fotografiile sunt proprietatea DacoRomanica – Biblioteca Digitala a Bucurestilor, din Bucuța, E., 1930, Boabe de grau, Editura Directiei Educatiei Poporului, Bucuresti, nr. 3, p. 30-32

Drumul pana la Cabana Omu (ghid sumar):

Pentru a ajunge la Cabana Omu, drumetii au mai multe variante. Pe scurt, acestea ar fi:

Sinaia – Curmatura Varfului cu Dor – Cabana Piatra Arsa – Cabana Babele – Cabana Omu

Busteni – Plaiul Fanului – Poiana Cosilei – Valea Cerbului – Cabana Omu

Busteni – Cabana Gura Diham – Cabana Poiana Izvoarelor – Pichetul Rosu – La Prepeleac – Creasta Bucsoiului Mare – Varful Bucsoi  – Cabana Omu

Busteni – Poiana Costilei – Pichetul Rosu – La Prepeleac  – Creasta Bucsoiului Mare – Varful Bucsoi  – Cabana Omu

Busteni – Canton Jepi – Cabana Caraiman – Crucea Eroilor – Cabana Omu

Rasnov – Cabana Malaiesti – Cabana Omu

Bran – Poarta – Culmea Clincea – Muchia Tiganesti – Hornul Scarii – Varful Scara – Saua Hornurilor – Cabana Omu

Bran – Valea Ciubotea – Varful Scara  – Cabana Omu

Bran – Valea Gaura – Cabana Omu

Cabana Padina – Saua Strunga – Saua Batrana – Varful Doamnele – Cabana Omu

Pietrosita – Dobresti – Cabana Scropoasa – Cabana Bolboci – Cabana Pestera – Cabana Omu

De la Cabana Omu se poate face coborare spre Rasnov, Bran, Moeciu de Sus, Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului sau Sinaia.

Traseele detaliate, alaturi de durata si practicabilitatea lor in functie de conditii (de exemplu, pe timp de iarna), le gasiti pe pagina Cabanei Omu. Studiati cu atentie specificatiile fiecarui drum, pentru a-l alege pe cel potrivit experientei voastre.

 

Comments

comments

3 Responses

  1. Eugen Popescu

    Poza 6/7 scrie ca este din 7 august 1926.
    Ete imposibil sa mai fi fost zapada la acea data. Probabil ca autorul a cam incurcat pozele atunci cand le-a datat.

    Răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*