Un geodez norvegian vrea să convingă autoritățile din țara sa să retraseze granița cu Finlanda, astfel încât muntele Halti să aparțină de Helsinki. Muntele ar urma să fie un cadou de la Norvegia pentru Finlanda, cu ocazia celei de-a 100-a aniversări de la declararea independenței țării nordice.

Deplasarea frontierei dintre Norvegia şi Finlanda cu numai 150 de metri la nord şi 200 de metri la est i-ar aduce Finlandei, o țară fără relief montan înalt, o nouă culme alpină: muntele Halti, 1.365 de metri altitudine. Acest masiv nu se numără printre cele mai înalte vârfuri de munte din Norvegia (nu se află nici măcar în top 200), însă ar deveni cel mai înalt munte finlandez, dacă ar trece în proprietatea ţării vecine, în condiţiile în care Finlanda are doar dealuri. Cedarea muntelui Halti către vecini nu ar fi o pierdere semnificativă pentru Oslo (0,015 km² de teritoriu), în timp ce pentru finlandezi ar înseamna rescrierea hărților, întrucât altitudinea maximă în Finlanda este de doar 1.324 de metri, dealul Hálditšohkka, conform The Telegraph.

„Ideea mea este ca acesta să fie un cadou din partea poporului norvegian, şi sunt sigur că poporul finlandez l-ar aprecia. Nici măcar nu ar schimba mărimea suprafeţei celor două ţări, însă ar fi important ca cel mai înalt punct din Finlanda să fie un munte, şi nu un deal” a declarat Bjørn Geirr Harsson, geodezul care a lansat campania de mutare a granițelor.

Geodezul, acum în vârstă de 75 de ani, spune că ideea i-a venit în 1972, pe când survola frontiera, măsurând gravitaţia, dar că abia în vara aceasta s-a hotărât să propună mutarea graniței, atunci când a auzit că Finlanda se pregăteşte pentru aniversarea centenarului independenţei sale. Mai exact, până în Primul Război Mondial, Finlanda făcea parte din Imperiul Rus, însă şi-a declarat independenţa pe 6 decembrie 1917, în urma izbucnirii Revoluţiei Bolşevice. În 2017, de data aniversării, ar urma să se împlinească 100 de ani de la evenimentul marcant.

Ce spun autoritățile și ce părere are populația despre cadou

Geodezul a trimis, în vară, și o scrisoare Ministerului de Externe de la Oslo cu privire la oferirea muntelui Halti, dar nu a primit încă un răspuns de la autorități. De asemenea, Harsson a adresat o scrisoare și municipalităţii norvegiene pe teritoriul căreia este situată culmea-cadou. Cu toate acestea, propunerea s-a răspândit cu mare rapiditate și efervescență abia de o săptămână, după ce fiul lui Harsson a realizat o pagină de Facebook pentru campanie.

În acest context, ideea lui Bjørn Geirr Harsson a ajuns să fie susținută (dar nu printr-un angajament clar) de către şefului Autorităţii Norvegiene de Cartografiere, Anne Cathrine Frøstrup.

„Este o idee foarte bună. Este un cadou foarte drăguț pentru o țară care nu are munți înalți și pentru care cel mai înalt punct altitudinal nu este un vârf montan”, a declarat Anne Cathrine Frøstrup la televiziunea publică norvegiană NRK.

Totodată, într-o declaraţie pentru ziarul finlandez Hufvudstadsbladet, reprezentantul Oficiului de Topografie al Finlandei, Markku Markkula, a spus că iniţiativa nu se va lovi de prea multe obstacole legale.

„Ar fi o chestiune de acord între cele două ţări”, a explicat oficialul.

Şi judecând după comentariile de pe pagina de Facebook, gestul oferirii muntelui Halti drept cadoul finlandezilor va fi primit cu căldură.

„Norvegienii vor face istorie şi vor deveni eroi nu doar în Finlanda, ci şi în lumea întreagă”, a scris un utilizator de Facebook, Jyrki Veranen.

 

 

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*