Defrișări ilegale: Efectul ”Radarului pădurilor”, lauda de sine și jaful guvernanților

La numai trei luni de la lansare, ”Radarul pădurilor” pare cea mai bună metodă implementată vreodată în România pentru a stopa tăierile ilegale din păduri. Însă acuzațiile de încălcare a legii curg, cele mai multe dintre ele chiar la reprezentanții autorităților care ar trebui să protejeze pădurile.

Din 2000 încoace, pădurile românești au sărăcit cu 80 de miliarde de metri cubi de lemn, tăiat ilegal. Hoţii s-au îmbogăţit cu circa 5 miliarde de euro, iar suprafaţa fondului forestier din proprietatea statului s-a micşorat cu peste 3 milioane de hectare. Foarte târziu trezit la viață, Guvernul a făcut un prim pas important pentru încheierea ”jafului ca-n codru”, pe 8 octombrie 2014, prin implementarea ”Radarului Pădurilor”.

De la lansare și până în prezent, sistemul introdus de ministerul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură pare a avea rezultate mai mult decât satisfăcătoare. Reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) din Suceava spun că tăierile ilegale din perioada octombrie-decembrie 2014 sunt cu 94% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Adică tot se mai defrișează ilegal, dar mult mai puțin ca-n trecutul apropiat.

Stoparea tăierilor ilegale, cu amenzi, confiscări și arestări

Potrivit şeful ITRSV Suceava, Daniel Constantin Coroamă, în cadrul acţiunilor de control privind transportarea materialului lemnos, numărul de amenzi s-a dublat, iar volumul de lemn confiscat a crescut cu 50%. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte controalele la instalaţiile de prelucrat, depozite şi în pieţe, numărul sancţiunilor aplicate s-a diminuat cu 38%, în timp ce volumul confiscărilor a fost mai mic cu 90%.

Nici hoții n-au scăpat. Sau nu cei mai mari. Fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane au fost trimise în judecată, în luna ianuarie, de către procurorii DNA, în dosarul retrocedării ilegale de păduri. Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza, Lorand Andras Ordog, Dan Costin Bengescu şi Iosif Kadas sunt arestaţi preventiv, iar Andrei Hrebenciuc, Sorin Ion Iacob şi Jănică Poenaru, în arest la domiciliu.

Nume de cod: Harvard

La începutul lui 2015, RISE Project anunța că Universitatea Harvard, cel mai mare proprietar privat de păduri din România, a vândut o parte din suprafețele forestiere pe care le deținea. Evenimentul s-ar fi întâmplat imediat după izbucnirea unui scandal de corupție și spălare de bani, în care ar fi fost implicați angajații locali ai firmei controlate de prestigioasa instituție.

Harvard a investit de-a lungul timpului peste 100 de milioane de euro în achiziţii de păduri, mizând pe cumpărarea pădurilor la preţuri mici. Mai precis, la un sfert din valorile ce se tranzacţionează în Europa de Vest, urmând să le valorifice ulterior la randamente mari.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au acuzat pe Dragoş Lipan Secu că ar fi aranjat cu vânzătorii de păduri să mărească în mod artificial preţurile plătite de Scolopax, firmă a unui fond de investiţii al Harvard, în intervalul 2007 – 2008.

Dragoş Lipan Secu ar fi luat o mită de la vânzători în valoare de 4,45 milioane de lei, plus un sejur în Gran Canaria (Spania) şi un automobile Chrysler Sebring pentru a cumpăra în numele Scolopax păduri la preţuri supraevaluate. Mita ar fi fost primită prin intermediul soţiei sale, Lipan Secu Mariana.

Anchete peste anchete

O anchetă desfășurată, la finalul anului trecut, de către autorul blogului Un Bolovan a scos la iveală mai multe inadvertențe în domeniul defrișărilor care se petrec, în prezent, la marginea orașului Bușteni, în apropiere de Căminul Alpin. În cazul de față, aproape un hectar de pădure, care, după unele instituții publice, ar fi inclus în Parcul Natural Bucegi, a fost defrișat, iar altul așteaptă să fie ”curățat” de copaci. 

Ministerul Mediului a susținut că defrișările s-au executat ilegal, în timp ce ITRSV Ploieşti a susținut că terenurile au fost încadrate ca “vegetație din afara fondului forestier” şi că proprietarii au dreptul să decidă ce vor face cu masa lemnoasă. Pe de altă parte, ITRSV București a transmis că terenurile au fost scose din circuitul silvic în 2004, pentru construirea a două hanuri, dar fără defrișarea zonei. Mai multe am scris AICI.

O altă anchetă a fost desfășurată și la Cluj, de către ONG-ul EcoAssist. Potrivit organizației, în localitatea Săliște din judeţul Cluj s-au raportat prejudicii de 70 milioane de lei din tăierea ilegală a pădurilor. Pe parcursul anului 2013, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj a fost asaltat de sesizări ale localnicilor care atrăgeau atenţia asupra modului în care sunt jefuite pădurile din zonă. Oamenii spun că hoţii, localnici rromi, români şi afacerişti din zonă, au tăiat ilegal peste 150 de ha de păduri de stejar, mesteacăn şi alte esenţe tari. Mai mult, locanicii spun că au surprins infractorii în timp ce defrișau şi au sesizat autorităţile, însă poliţiştii şi jandarmii nu au venit sau au ajuns prea târziu.

Lupta ONG-urilor 

În august 2014, Greenpeace și Bankwatch România au obținut în instanță anularea Acordului de mediu pentru „Scoaterea definitivă din fondul forestier a suprafeței de 66,5 ha din care terenuri forestiere 58,9586 ha amplasate în Ocolul Silvic Târgu Jiu”. Defrișarea ar fi avut loc pentru continuarea lucrărilor de extragere a lignitului în cadrul perimetrului de exploatare Tismana I – Exploatarea Minieră Rovinari, conform greenpeace.org. Mai multe detalii găsiți AICI.

”Estimăm că CE Oltenia a obţinut decizii de defrişare pentru cel puţin 200 ha de pădure din apropierea carierei Roşia, în cel puţin 49 de decizii de defrişare, doar în 2014. În calitate de pârâte, ITRSV Râmnicu Vâlcea şi Complexul Energetic Oltenia vor putea contesta decizia instanţei în termen de cincisprezece zile de la comunicarea acesteia, prin recurs. Până la acest moment, decizia instanţei nu a fost comunicată formal părţilor“, se arată într-un comunicat al Bankwatch România.

Un alt caz este cel din Parcul Național Retezat. În timp ce autoritățile silivice spun că tăierea era esențială pentru salvarea zonei, organizația Agent Green le acuză că permit defrișări ilegale într-o zonă protejată. În ultimul an, cel puțin 6.000 de metri cubi de lemn au fost extrași din Parcul Național Retezat și alți 4.000 urmează să ia calea drujbelor și a camioanelor. În actele oficiale, aceste defrișări poartă numele de ”lucrări de conservare” și au ca justificare o infestare a zonei Râu Șes din Parcul Național Retezat cu o insectă care, spun oficialii Ocolului Silvic Retezat, ”macină” copacii – gândacul de scoarță. Numai că lemnul ajungea în șemineurile austriecilor.

“Tăiați de compania Susai Servcom SRL, au intrat pe poarta fabricii Schweighofer de la Sebeș. Au început cu uscăturile și au continuat doar cu copaci sănătoși și frumoși. În timpul investigațiilor, anumite camioane ale companiei Susai au fost declarate ilegale de noul sistem  «radarul pădurilor»  în urma apelurilor la 112”, a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green. Mai multe informații aveți AICI.

Citește și: Protest la sediul PSD față de continuarea defrișărilor ilegale în România

Citește și: Defrișări abuzive în Cluj, unde creștea o plantă pe cale de dispariție

Citește și: Parcul Național Semenic – Cheile Carașului: 700 de hectare de pădure, în dinții drujbelor?

Comments

comments