Cum eviți bășicile pe munte și ce faci atunci când nu le-ai putut evita

Nimeni nu este imun la bășici. Cu toate acestea, bășicile pot fi evitate dacă înțelegi care sunt cauzele care duc la apariția lor și se vor vindeca mai repede dacă știi cum să le tratezi.

Care sunt cauzele apariției bășicilor

Bășicile sunt provocate, în principal, de arsuri, reacții alergice și infecții fungice. În timpul drumețiilor montane însă, cea mai comună cauză a apariției bășicilor este frecarea.

Atunci când picioarele se încing în bocanci și transpiră, șosetele se lipesc de piele și se freacă de interiorul bocancilor. Pielea din punctul de frecare se înroșește și se irită, fluidul limfatic curge spre punctul respectiv și se interpune între straturile de piele pentru a proteja zona precum un mic balon de apă.

Bășicile pot să apară și atunci când șosetele și bocancii se udă din cauza ploii, a zăpezii sau a trecerii prin apă.

Cum previi apariția bășicilor

Prima și cea mai simplă modalitate de a evita formarea bășicilor este protejarea corespunzătoare a piciorului în timpul drumețiilor montane. Acest lucru se poate face, în primul rând, prin achiziționarea unor bocanci care să se potrivească formei piciorului tău, să lase pielea să respire în voie și să fie, totodată, impermeabili, precum acești bocanci de munte, care păstrează piciorul uscat și aerisit, indiferent de condițiile meteorologice.

Șosetele de calitate sunt, însă, la fel de importante. Ele oferă un confort sporit în timpul drumețiilor, nu alunecă de pe picior, sunt întărite în zonele predispuse la apariția bășicilor și oferă, în plus, senzația de amortizare în momentul în care pășești pe poteci, precum aceste sosete de munte.

Dacă se întâmplă ca șosetele tale să se ude, schimbă-le cât mai repede cu altele uscate. Acesta este și motivul pentru care trebuie să ai mereu în rucsac câte o pereche de șosete pentru fiecare zi petrecută pe munte și încă o pereche de rezervă. În fond, ele cântăresc foarte puțin, iar confortul picioarelor tale este esențial atunci când faci un traseu la înălțime.

Dacă știi că pe traseu vei fi nevoit să traversezi mai multe cursuri de apă, poți aduce cu tine o pereche de sandale foarte ușoare sau poți traversa desculț, cu condiția de a nu te încălța ulterior până ce nu te-ai uscat complet la picioare.

Un alt truc folosit de montaniarzi este folosirea unor sprayuri sau a unor pudre special concepute pentru păstrarea picioarelor uscate. O astfel de soluție este recomandată, în special, persoanelor cărora le transpiră frecvent picioarele și mâinile.

Cum tratezi bășicile

Bășicile apar în diferite forme și dimensiuni. În primul rând, bășicile sparte trebuie dezinfectate și bandajate, iar veziculele nesparte ar trebui înțepate cu un ac steril și drenate. Bășicile mici, care sunt nedureroase, ar trebui lăsate în pace, deoarece cea mai bună protecție împotriva infecțiilor este propria piele. Acestea se vor retrage de la sine în câteva zile.

Dezinfectarea bășicilor sparte poate fi făcută cu spirt sau cu vodcă/pălincă/alte tipuri de alcool spirtos. Pentru a minimiza șansele de a te infecta, lasă pielea spartă acolo unde este și tai-o doar dacă este prea ruptă și murdară.

Dacă bășica nu s-a spart, însă este mare și dureroasă, ar trebui să o spargi cu grijă, după ce ai dezinfectat în prealabil locul respectiv (dacă nu ai la dispoziție un ac sterilizat pentru a drena lichidul din interiorul bășicii). După ce ai spart bășica și ai dezinfectat, din nou, locul respectiv, lasă pielea moartă la locul ei, pentru a preveni apariția infecțiilor.

Bășicile mici pot fi acoperite cu leucoplast cu rivanol. Bășicile mari ar trebui acoperite cu un bandaj care să absoarbă lichidul ce se poate forma ulterior în zona afectată.

Cât de bine este să folosești superglue

Multe site-uri dedicate iubitorilor de munte recomandă folosirea lipiciului de tip „superglue” pentru a trata bășicile pe munte.

Cei ce recomandă o astfel de soluție ne spun că lipiciul ar trebui turnat sub pielea bășicilor, pentru a crea un scut protector între aceasta și rana propriu-zisă. Principalul dezavantaj: ustură teribil.

Există, însă, și un alt inconvenient. Deși o astfel de soluție poate împiedica apariția infecțiilor și îți permite să-ți continui drumeția, rana se va vindeca mai greu pe termen lung (nu este lăsată să intre în contact cu aerul), iar, odată ajuns acasă, lipiciul întărit va fi foarte greu de îndepărtat de pe rană.

Sinceri să fim, noi am evita o astfel de soluție. Voi ați folosit-o?

Citește și: Cum să nu te rătăcești pe munte. BONUS: Cum afli unde ești dacă te-ai rătăcit

Citește și: Cercetătorii confirmă! 4 moduri surprinzătoare prin care drumețiile montane îți schimbă creierul

Citește și: 7 sfaturi utile. Cum eviți durerile de picioare atunci când mergi în drumeție

Citește și: Bețele de trekking. 8 avantaje incontestabile pentru care ar trebui să le folosești

Comments

comments