Bocancii de munte, o scurtă istorie. De unde a început totul

Știm că te-ai obișnuit cu tehnologia prin care bocancii de munte sunt fabricați în zilele noastre, însă lucrurile au evoluat prin multă muncă și inovație.

De fapt, perechile de încălțăminte, precum acești bocanci de munte, sunt rezultatul a mii de ani de evoluție.

Primele sandale țesute datează din urmă cu peste 12.000 de ani. Ceva mai aproape de vremurile noastre a trăit și Otzi, omul ghețurilor, descoperit, în 1991, într-un ghețar între Austria și Italia. Încălțămintea lui Otzi era rezistentă la apă și izolată termic, fapt ce îi permitea să se deplaseze pe zăpadă. Otzi pare să fi purtat, cu exagerările de rigoare, primele ghete de hiking descoperite vreodată.

Cu toate acestea, au trecut mii de ani până să putem vorbi despre bocanci de munte moderni.

Când au început invențiile

După Primul Război Mondial, oamenii au început să aibă mai mult timp liber. Croitorii din nordul Italiei au început să primească diferite comenzi de încălțăminte pentru cei care mergeau pe munte în drumeții de plăcere.

O invenție americană realizată în 1943 a rezolvat una dintre cele mai stringente probleme ale industriei de încălțăminte: umezeala. Pentru a rezolva problema picioarelor reci și umede, noii bocanci aveau fețe din piele, care se puteau rula în jos pentru a expune glezna. Ideea era cea de a elimina aerul umed din interiorul ghetelor.

O altă invenție americană, realizată în 1949, s-a adresat problemei picioarelor umede într-o altă manieră. Ghetele de munte erau dotate cu un fel de pompe verticale prin care aerul umed din interiorul bocancilor era împins la suprafață, pornind din partea de jos (în interior) a ghetelor și ajungând în partea de sus, la exterior. Acești bocanci nu au avut, însă, succes.

Bocancii de munte construiți în Italia erau foarte rezistenți, însă confortul lăsa mult de dorit.

1979, un an de cotitură

Îmbunătățirile consistente au început să apară după alte trei decenii. În 1979, brandul Gore-Tex a decis să intre în industria de încălțăminte, iar în 1980, două companii au vândut primele perechi de bocanci cu Gore-Tex. Acestea au utilizat un polimer dezvoltat de Gore-Tex, numit politetrafluoretilenă, pentru a confecționa încălțminte mult mai ușoară, însă rezistentă la apă. Pielea obținea, astfel, doar un rol secundar, în special pentru a întări anumite zone sensibile.

A urmat, apoi, o adevărată revoluție în hiking. În special datorită evoluției în domeniul pantofilor de alergare, anii ’80 au fost martorii adoptării unor materiale non-tradiționale pentru bocanci, precum etilen-vinil acetat sau poliuretan, polimeri durabili care se îndoiau mult mai ușor și ofereau, în același timp, suficient sprijin pentru gleznă în timpul drumețiilor montane.

Bocancii de munte deveniseră mai confortabili și mai rezistenți, iar materialele izolante folosite pentru confecționarea jachetelor începuseră să fie utilizate la scară largă și pentru fabricarea ghetelor. Până și tălpile fuseseră îmbunătățite prin materialele furnizate de companiile Vibram și Michelin.

În 2015 a fost lansată tehnologia Gote-Tex Surround, care vine cu un plus în materie de rezistență la apă și respirabilitate, iar primii bocanci dotați astfel au apărut deja în magazine.

Iar lucrurile nu se vor opri aici.

Citește și: 4 mituri despre Everest, dărâmate de un celebru jurnalist în Washington Post

Comments

comments