Știm în munții noștri există aur, tunele și povești. Tot aici să fie ascunsă și Arkenstone?

De ”Stăpânul inelelor” am auzit cu toții. Unii au văzut și trilogia, în timp ce alții, mai prinși de subiect și efectele speciale, au văzut și seria ”Hobitul”. Mai există, însă, și o categorie de oameni care cred că la baza tuturor cărților și evenimentelor de succes stau povești de pe meleagurile românești.

Mordorul din Munții Buzăului

Recent, un arhitect pasionat de mitologie, pe nume Claudiu, susținea că acțiunea trilogiilor s-ar fi petrecut, după investigații sale, în Carpații româneşti. De asemenea, personajele ar fi tot din spațiul nostru și s-ar regăsi în legendele care circulă în jurul munților. Iată câteva dintre interpretările românului:

1. Drumul pe care cei din ”Frăție” l-au străbătut pentru a ajunge în Mordor este din Munții Apuseni şi până la Carpații de Curbură.

2. Mordorul este reprezentat de Munţii Buzăului, o zonă despre care poveștile spun că ar fi un loc de trecere către altă lume.

3. Hobiții ar fi spiridușii, iar Comitatul ar fi localizat în Munții Apuseni.

4. Gimli, fiul lui Gloin, este identificat cu Statu-Palmă-Barbă-Cot.

5. Moria este situată în Munții Bucegi, pe motiv că aici se află tunelurile săpate în munte.

6. Gollum este Vâlva Băilor, adică o zănâ care păzea minele cu aur.

7. Elfii sunt ielele.

8. Aragorn, urmașul lui Isildur, este aidoma întemeietorilor de țară din ținuturile românești: Negru Vodă – în Țara Românească; Dragoș – Moldova; Gelu, Glad sau Menumorut – Transilvania.

9. Nazgulii ar fi balaurii înaripați.

10. Trolii folosiți de Sauron au fost identificați în căpcăunii din povești.

Mitologie, da! Dar nu a noastră

Într-adevăr, romanele lui Tolkien sunt inspirate din mitologie. Dar nu din a noastră, ci din cea nordică, în principal, la care se adaugă mituri celtice, slave, finlandeze și chiar grecești. Cum ne dăm seama? Pe de o parte, trebuie să menționăm că, la nivelul identificării unor personaje mitologice, importante sunt funcțiile pe care le îndeplinesc acestea, fie că reprezintă binele, fie că reprezintă răul. O singură acțiune comună sau câteva elemente disparate nu sunt suficiente pentru a afirma că personajele lui Tolkien sunt din spațiul românesc. Pe de altă parte, un alt aspect important este că Tolkien a fost britanic, iar romanele sale reflectă cultura populară în care a trăit. Mai mult, ”limba elfilor” a fost construită folosind irlandeza veche, după cum Tolkien susținea în eseul ”English and Welsh”.

Astfel,elfii și  gnomii sunt personaje din mitologia nordică, acestea putând fi regăsite în ”World of Arda”, ”Poetic Edda”, dar și în ”Prose Edda”. Numele gnomilor din seria ”Hobitul”, precum și numele lui Gandalf, sunt luate din textele menționate anterior, potrivit ”J.R.R. Tolkien Encyclopedia: Scholarship and Critical Assessment”. ”Beowulf” și ”Völsungasaga” sunt alte două mari surse de inspirație. De exemplu,aici se regăsește recuperarea muntelui Erebor și a aurului păzit de Smaug.

Pe de altă parte, după cum însuși Tolkien a afirmat, Gandalf este întruchiparea zeului nordic Odin, ale cărui caracteristici sunt justiția, cunoașterea și adevărul. Balrog și prăbușirea podului din Khazad-dûm au o paralelă directă în mitul nordic al lui Surt și podul din Asgard. Totodată, Smaug poate fi identificat cu Jormungand, din miturile de origine germanică.

O variantă

Chiar dacă ”Stăpânul Inelelor” și ”Hobitul” nu au legătură cu mitologia din spațiul românesc, am putea să găsim niște locuri care să se asemenea cu anumite cadre din cele două trilogii. Unele au fost construite după ce Tolkien a publicat cărțile care i-au adus succes (anii 30-50).

Din toată această situație, România ar putea, însă, să iasă cu niște avantaje. O variantă ar fi promovarea unui circuit turistic în locurile care atrag atenția pasionaților de povești, dar care au în comun cu romanele lui Tolkien numai ideea de legendă:

Foto: malunes/imgur

Foto: malunes/imgur

 

Citește și: Muntele Gugu: Fenomene mistice și legende din vremea dacilor

Citește și: Pedepse divine și inscripții de mii de ani. Legendele Munților Călimani

Citește și: Pietrele Muierilor: Legenda țipetelor de Sf. Dumitru

Comments

comments

One Response

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*